Finanțe internaționale

Facultatea de Ştiinţe Economice AI - Anul III

FINANŢE INTERNAŢIONALE

LOCUL ŞI ROLUL RELAŢIILOR MONETAR-FINANCIARE ÎN ANSAMBLUL ECONOMIEI MONDIALE

Relaţiile monetar – financiare = ansamblul raporturilor ce se formează între persoane fizice şi juridice în legătură cu mişcările comerciale, necomerciale şi financiare de fonduri băneşti la nivel internaţional, precum şi mecanismele, instituţiile şi reglementările care facilitează aceste mişcări.

Sistemele monetare şi financiare naţionale în contextul relaţiilor monetar-financiare internaţionale

Sistemul monetar-financiar naţional cuprinde ansamblul normelor legale şi instituţiilor care reglementează, organizează şi supraveghează relaţiile monetar-financiare ale unui stat.

!!! Structurile sistemelor naţionale constituie baza dezvoltării relaţiilor internaţionale.

Sistemul monetar-financiar al unui stat cuprinde reglementări referitoare:

relaţiile monetare şi financiare interne

relaţiile cu alte sisteme monetar-financiare.

Reglementarea relaţiilor monetare şi financiare interne are în vedere:

definirea şi denumirea unităţii monetare naţionale şi a subdiviziunilor sale;

modul de emitere a monedei naţionale şi instituţiile împuternicite cu emisiunea şi supravegherea circulaţiei monetare;

organizarea şi funcţionarea sistemului bancar naţional;

organizarea şi funcţionarea pieţei financiare naţionale;

organizarea sistemului de plăţi şi decontări la nivel naţional;

instituţiile desemnate cu organizarea, supravegherea şi efectuarea de operaţiuni specifice sistemului monetar-financiar naţional (banca centrală, bănci comerciale, ministerul finanţelor, alte instituţii financiare nonbancare).

Reglementarea relaţiilor monetare şi financiare cu alte ţări are în vedere:

metodologia cotării monedei naţionale în raport cu monedele străine;

regimul valutar şi al plăţilor cu străinătatea;

regimul circulaţiei monedelor străine şi a activelor financiare denominate în monede străine pe teritoriul ţării;

regimul mişcărilor de capital şi al investiţiilor străine;

regimul aurului, metalelor şi pietrelor preţioase;

administrarea rezervei monetare internaţionale a ţării;

relaţiile cu organismele financiar-bancare internaţionale;

instituţiile desemnate cu organizarea, supravegherea şi derularea relaţiilor monetar-financiare cu străinătatea.

Pe plan intern, fiecare ţară, prin politica monetară şi valutară, urmăreşte atingerea unor obiective cum ar fi: asigurarea unei circulaţii băneşti sănătoase, combaterea inflaţiei, sprijinirea dezvoltării economice cu ajutorul instrumentelor monetar-financiare (credit, dobândă etc.). Alteori, utilizarea acestor politici este destinată atingerii unor obiective pe plan valutar: corectarea cursului monedei naţionale în raport cu alte valute (rata dobânzii de referinţă, intervenţiile pe piaţa valutară), modificarea fluxurilor financiare (dobânzi negative) etc. De cele mai multe ori măsurile în domeniul valutar sunt corelate cu cele de politică comercială - stabilirea de cursuri multiple pe categorii de mărfuri importate sau tipuri de operaţiuni, subvenţionarea dobânzilor la creditele de export - determinând în final modificarea atât a fluxurilor financiare, cât şi a celor comerciale.

În cazul ţărilor cu monedă convertibilă, măsurile adoptate în scopul atingerii acestor obiective, având în vedere circulaţia internaţională a monedei lor, au efecte care se repercutează nu numai la nivel naţional ci şi internaţional.

LOCUL ŞI ROLUL RELAŢIILOR MONETAR-FINANCIARE ÎN ANSAMBLUL ECONOMIEI MONDIALE

SISTEMUL MONETAR INTERNAŢIONAL etc