Bazele Comerțului

3.1. Introducere

Analiza problematicii distribuţiei mărfurilor tratată în primul capitol al prezentei

lucrări a scos în evidenţă faptul că produsele, în cadrul fuxului de la producător către

consumator, trec doar în anumite împrejurări, în mod direct, din sfera producţiei în

veriga comercială cu amănuntul. O mare parte dintre bunurile destinate consumului

final sau intermediar parcurg în prealabil şi o verigă aparţinând comerţului cu ridicata,

căreia îi revine un rol important atât în circulaţia mărfurilor, cât şi în realizarea

producţiei şi în satisfacerea nevoilor1.

3.2. Conţinutul activităţii şi rolul economic

al comerţului cu ridicata

În conceptul de distribuţie a mărfurilor, comerţul cu ridicata include toate

activităţile implicate în vânzarea de bunuri sau servicii către cei care le cumpără

pentru a le revinde sau pentru a le folosi în scopuri comerciale2.

Comerţul cu ridicata are menirea de a oferi servicii şi siguranţă partenerilor de

afaceri, antrenaţi în circulaţia mărfurilor şi de asigura sistemul de facilităţi pentru

realizarea unui înalt grad de profitabilitate pentru toţi agenţii presupuşi de un circuit

comercial care să cuprindă producătorul, comerciantul cu ridicata, comerciantul cu

amănuntul şi utilizatorul sau consumatorul final.

3.2.1. Conţinutul activităţii de comerţ cu ridicata

Comerţul cu ridicata reprezintă un stadiu al circulaţiei mărfurilor, în cadrul

căruia au loc operaţiuni de vânzare-cumpărare a mărfurilor în scopul revânzării

ulterioare. În consecinţă, conţinutul activităţii de comerţ cu ridicata constă în

achiziţionarea de mărfuri în partizi mari şi desfacerea acestora în partizi mici, dar

asortate, către comerţul cu amănuntul şi, în unele cazuri, către unităţi care cumpără

diferitele produse în vederea prelucrării lor ulterioare.

- Ţinând seama de locul pe care comerţul cu ridicata îl ocupă în procesul

1 D.Patriche: Tratat de economia comerţului, Ed. Eficient, Bucureşti, 1998, p. 328-329

2 Ph.Kotler: lucrare citată, p. 729

62 Bazele Comerţului

mişcării mărfurilor, activitatea ce se desfăşoară în cadrul acestei verigi prezintă

câteva trăsături specifice, între care, mai importante, apar:

- Actele de vânzare-cumpărare au loc între întreprinderi economice,

spre deosebire de activitatea ce se desfăşoară în cadrul comerţului cu amănuntul,

unde cumpărătorul mărfurilor este, nemijlocit, consumatorul sau reprezentantul

acestuia, în cadrul activităţii de comerţ cu ridicata atât cumpărătorul, cât şi vânzătorul

mărfurilor sunt întreprinderi sau diferite organizaţii economice, sociale sau din

administraţia publică;

- În cadrul activităţii de comerţ cu ridicata, atât cumpărările, cât şi

vânzările de mărfuri se realizează în partizi mari;

- Activitatea de comerţ cu ridicata nu încheie circuitul economic al

mărfurilor, ci mijloceşte doar legătura dintre producţie şi veriga comercială cu

amănuntul; mărfurile nu se vând deci de către întreprinderile cu ridicata direct

consumatorilor, activitatea tradiţională a comercianţilor cu ridicata fiind cea de

intermediari între producători şi comercianţii cu amănuntul3.

- Pentru a reda întreaga imagine a activităţii de comerţ cu ridicata, la cele

arătate mai trebuie adăugat faptul că, interpunându-se în drumul mărfurilor de la

producţie la consum, veriga comercială cu ridicata generează o serie de imobilizări

de fonduri, cheltuieli materiale şi băneşti necesare întreţinerii reţelei de depozite,

plăţii personalului etc. De asemenea, subliniem faptul că, trecând prin veriga

comercială cu ridicata, mărfurile rămân o perioadă de timp mai îndelungată în sfera

circulaţiei, având astfel o viteză de circulaţie mai lentă, ceea ce influenţează atât

relaţiile economice din cadrul pieţei bunurilor şi serviciilor, cât şi relaţiile financiarbancare

de pe piaţa capitalurilor.

- Purtând amprenta activităţii pe care o desfăşoară, întreprinderile ce

acţionează în cadrul verigii comerţului cu ridicata se caracterizează şi ele printr-o

serie de trăsături distincte, trăsături care le situează în sfera intereselor agenţilor

economici din cadrul tuturor celor patru componente ale pieţei - piaţa mărfurilor şi

serviciilor, piaţa forţei de muncă, piaţa capitalurilor şi piaţa schimburilor monetare.

Capitolele 2, 3 si 15