Scăderea Biodiversității

Dintre numeroasele probleme ecologice pe care am ajuns să le conştientizăm cu durere în ultima vreme se află şi scăderea biodiversităţii sau cu alte cuvinte dispariţia treptată a plantelor şi a animalelor cu care ne-am obişnuit să convieţuim.

Pentru a atrage şi mai mult atenţia asupra acestui pericol, Uniunea Europeană a declarat anul 2010 ca fiind „Anul biodiversităţii”. Şi pentru ca impactul să fie cât mai puternic, clipul publicitar al campaniei de promovare accentuează realitatea potrivit căreia omul, la rândul său, face parte din biodiversitatea planetei, putând fi şi el oricând atins de flagelul care le ameninţă pe toate celelalte fiinţe vii.

Săptămâna Verde

Pe lângă campania publicitară aferentă Anului Biodiversităţii, Comisia Europeană organizează între 1 şi 4 iunie conferinţa anuală privind mediul, „Săptămâna Verde”, sub patronajul actualului comisar pentru mediu Janez Potočnik. Cele 30 de sesiuni de comunicări sunt dedicate unor subiecte precum starea biodiversităţii şi a naturii în Europa şi în lume, beneficiile pe care le aduce biodiversitatea, presiunile cărora trebuie să le facă faţă şi, evident, soluţiile pentru reducerea ritmului actual de pierdere a biodiversităţii. O atenţie specială este acordată dimensiunii economice a biodiversităţii, pentru a se vedea în ce măsura protejarea naturii este profitabilă pentru mediul de afaceri. De altfel, Comisia Europeană îi stimulează deja pe întreprinzători în acest sens. Pe 2 iunie sunt premiate cele mai verzi întreprinderi europene, prin decernarea Premiului european de mediu pentru întreprinderi ("European Business Award for the Environment"), eveniment desfăşurat tot în cadrul “Săptămânii verzi” de la Bruxelles. Zece companii au fost selectate pentru ediţia din 2010 a premiului. Finaliştii reprezintă companii din Austria, Belgia, Germania, Grecia, Spania, Turcia şi Marea Britanie. Anul acesta au fost primite 141 de înscrieri din partea finaliştilor competiţiilor naţionale, un număr record de înscrieri de la lansarea concursului, în 1987.

Noi instrumente de informare

De asemenea, războiul împotriva distrugerii biodiversităţii s-a îmbogăţit cu două noi „arme de luptă”, care reprezintă propriu-zis instrumente de informare. Primul este portalul web intitulat „Sistemul european de informaţii privind biodiversitatea” (prescurtat BISE), rod al colaborării dintre Directoratul General pentru Mediu din cadrul Comisiei şi Agenţia Europeană de Mediu. Site-ul înlesneşte accesul publicului la informatii despre natură şi biodiversitate, prezentând datele existente într-un mod exhaustiv.

Şi cea de-a doua armă de luptă împotriva distrugerii biodiversităţii este realizată tot prin partneriatul dintre Comisia Europeană şi „Agenţia Europeană de Mediu” şi anume „nivelul de referinţă în materie de biodiversitate”. Documentul are rolul de a oferi o imagine de ansamblu asupra biodioversităţii, atât a stadiului de distrugere, cât şi a eforturilor de redresare. Astfel, oficialii europeni speră să fie acoperite lacunele din prezent oferind date despre numărul de specii, situaţia habitatelor şi serviciile ecosistemice. „Nivelul de referinţă în materie de biodiversitate” va deveni operaţional înainte de sfârşitul anului.

Romania este caracterizata de un nivel ridicat de biodiversitate – din punct de vedere al numarului de specii, al habitatelor si al ecosistemelor pe care le formeaza si din punct de vedere al suprafetelor detinute de acestea, insa modificarile actuale de peisaj pun in evidenta amenintari serioase: intensificarea activitatilor agricole ce afecteaza cu precadere zonele mai productive si abandonarea activitatilor agricole ce se manifesta mai ales in zonele slab productive.

Romania este caracterizata de o mare diversitate biologica, manifestata atat intraspecific cat si interspecific, remarcandu-se atat prin numarul mare de ecosisteme cat si prin numarul de specii, dar in prezent multe specii de plante si animale sunt amenintate cu disparitia, iar modificarea peisajului reprezinta primul indicator al deteriorarii mediului. In ceea ce priveste flora, in Romania au fost identificate 3.700 de specii de plante, dintre care, 23 sunt declarate monumente ale naturii, 74 sunt extincte, 39 sunt periclitate, 171 vulnerabile si 1.253 sunt Programul National de Dezvoltare Rurala 2007-2013 35 rare. Din numarul estimat al taxonilor identificati in Romania, o proportie semnificativa (aprox.60 %) este reprezentata de catre speciile caracteristice pajistilor alpine si subalpine, pasunilor si fanetelor montane. In ceea ce priveste fauna, au fost identificate 33.792 de specii de animale, din care 33.085 specii de nevertebrate si 707 specii de vertebrate. Din cele 191 specii de pesti, 38 inregistreaza o stare nefavorabila de conservare (11 specii periclitate, 16 specii vulnerabile si 11 specii rare). Din cele 20 specii de amfibieni, 12 se afla intr-o stare nefavorabila de conservare (3 specii periclitate si 9 specii vulnerabile), din cele 30 specii de reptile 5 se afla intr-o stare nefavorabila de conservare (4 specii periclitate si o specie vulnerabila), din cele 364 specii de pasari 35 se afla intr-o stare nefavorabila de conservare (18 specii periclitate si 17 specii vulnerabile) si din cele 102 specii de mamifere, 58 inregistreaza o stare nefavorabila de conservare (19 specii periclitate, 26 specii vulnerabile si 13 specii rare). In urma inventarierilor, a rezultat un numar aproximativ de 5.600 de ursi bruni (60% din populatia europeana de ursi bruni – Ursus arctos), aproximativ 3.000 de lupi (40% din populatia europeana de lupi – Canis lupus) si 1.500 de rasi (40% din populatia europeana de rasi – Lynx lynx), aceste specii fiind un simbol al vietii salbatice si al habitatelor naturale, care pot fi folosite si pentru a repopula alte zone din Europa, care au cunoscut un regres al acestor specii. Zimbrul, animal rar, ocrotit de lege, a disparut din padurile tarii noastre de mai bine de un secol si traieste astazi numai in rezervatii.

Ecosistemele naturale si semi-naturale acopera 47% din teritoriul tarii. Au fost identificate si caracterizate 783 tipuri de habitate (13 habitate de coasta, 143 habitate specifice zonelor umede, 196 habitate specifice pasunilor si fanetelor, 206 habitate forestiere, 90 habitate specifice dunelor si zonelor stancoase si 135 habitate specifice terenurilor agricole) in 261 de zone analizate la nivelul intregii tari.

Habitatele din Romania sunt caracterizate de o anumita compozitie a florei si a faunei, componente ale biocenozelor si sunt influentate de diferiti factori climatici sau edafici. Influentele climatice, ale zonelor aride din partea estica, la cele oceanice din partea vestica a tarii, precum si diferentele climatice intre campie si munte impuse de altitudinea reliefului, au determinat aparitia unui mare numar de habitate. Alt factor care determina marea varietate de habitate din Romania este reprezentat de compozitia chimica a rocilor din substrat (sol, subsol).

Ariile protejate

Dintre statele membre ale U.E. – 27, Romania detine cea mai mare diversitate biogeografica (5 regiuni biogeografice din cele 11 europene), aceasta aflandu-se in majoritate intr-o stare favorabila de conservare.

Suprafata totala a ariilor protejate este de cca. 1.866.705 ha si acopera aproximativ 7,83 % din suprafata tarii. Sunt incluse aici Rezervatia Biosferei „Delta Dunarii” – 576.216 ha, 13 Parcuri Nationale – 318.116 ha, 13 Parcuri Naturale – 772.128 ha, 981 Rezervatii Naturale – 179.193 ha si 28 Arii Speciale de Protectie Avifaunistica – 21.052 ha.