Contabilitatea Mijloacelor Fixe

Noţiune de mijloace fixe. Constatarea şi evaluarea mijloacelor fixe.

2. Contabilitatea intrării mijloacelor fixe.

3. Contabilitatea uzurii mijloacelor fixe.

4. Contabilitatea ieşirii mijloacelor fixe.

1. Noţiune de mijloace fixe. Constatarea şi evaluarea mijloacelor fixe.

Contabilizarea mijloacelor fixe se ţine în conformitate cu S.N.C. 16 “Contabilitatea activelor materiale pe termen lung”.

Mijloacele fixe - activele materiale, al căror preţ unitar depăşeşte plafonul stabilit de legislaţie (3 000 lei), planificate pentru utilizare în activitatea de producţie, comercială şi alte activităţi, în prestarea serviciilor mai mult de un an, destinate închirierii sau în scopuri administrative.

În raport cu componenţa natural-substanţială, mijloacele fixe se subdivizează în următoarele grupe:

- clădiri - blocuri ale secţiilor de producţie, biroului întreprinderii şi altor subdiviziuni (serviciul medical, caselor de odihnă etc.);

- construcţii speciale - poduri, drumuri, terenuri asfaltate ale întreprinderii; baraje, estacade, fântâni arteziene şi alte feluri de fântâni, îngrădituri etc.;

- instalaţii de transmisie - reţele electrice, transmisiile, conductele cu toate dispoziţiile intermediare pentru transformarea energiei şi transmisia substanţelor lichide sau gazoase (abur, apă, aer comprimat etc.);

maşini şi utilaje, care, la rândul lor, se subîmpart în:

a) maşini şi utilaje de forţă - motoare cu abur, reactoare atomice, turbine cu abur, gaze, hidraulice, motoare cu ardere internă, motoare electrice, maşini electrice (generatoare electrice, compensatoare sincronice), tractoare şi transformatoare de forţă etc.;

b) maşini şi utilaje de lucru - maşini şi aparate, utilaje cu ajutorul cărora se acţionează pe calea chimică, mecanică, termică asupra materiei prime, materialelor de a le transforma în produs: maşini şi utilaje, inclusiv cu dirijare programată, automate (utilaj de evidenţă a produselor fabricate, controlului calităţii, produselor etc.);

c) aparate şi instalaţii de măsurare şi reglare şi utilaj de laborator - aparate şi instalaţii destinate măsurării grosimii, diametrului, suprafeţei, masei, timpului, presiunii, vitezei, capacităţii, aparate pentru încercarea materialelor, executarea experienţelor, analizelor etc.;

d) tehnică de calcul - computere, calculatoare de comandă, calculatoare şi dispozitive analogice, calculatoare numerice (calculatoare cu tastatură) etc.;

e) alte maşini şi utilaje - maşini şi utilaje care nu intră în grupele enunţate (utilajele staţiilor telefonice, instalaţiile televiziunii industriale, maşinile de pompieri) etc.;

mijloace de transport - transportul auto, căii-ferate, aerian, navele (maritime şi fluviale), precum şi magistralele de asigurare cu gaze şi apă etc.;

unelte şi scule, inventar de producţie şi gospodăresc şi alte tipuri de mijloace fixe - obiecte cu destinaţie de a executa unele operaţii de producţie (ambalaj de păstrare a materialelor lichide, pulverulente, butoaie, bidoane, containere, obiecte destinate transportării produselor în cadrul întreprinderii şi nu prezintă ambalaj), unelte de tăiat, de lovit, de presat, de îndesat, inclusiv manuale şi mecanizate, pentru executarea lucrărilor de montaj, inventarul gospodăresc - mobilierul, safeuri, aparate de multiplicat.

animale de producţie şi reproducţie - animalele de muncă (bovine şi alte animale de muncă), animale de reproducţie (vaci, tauri de prăsilă, armăsari şi iepe de prăsilă, scroafe de prăsilă şi vieri, oi şi berbeci pentru reproducţie etc.);

plantaţii perene - ariile de livezi, vii, alte plantaţii perene fructifere sau decorative fără valoarea terenurilor ocupate cu acestea;

alte mijloace fixe - fondurile de bibliotecă, investiţiile, valorile de muzeu, exponatele lumii animale în menajerii, investiţii ulterioare în mijloacele fixe arendate.

În funcţie de apartenenţă, distingem mijloace fixe proprii (care aparţin întreprinderii date ca patrimoniu) şi închiriate (ce aparţin altei persoane juridice sau fizice, dar temporar sunt folosite de întreprinderea dată, în conformitate cu contractul de închiriere).

Constatarea (recunoaşterea) mijloacelor fixe achiziţionate sau create drept active materiale pe termen lung înseamnă înregistrarea şi trecerea acestora la intrări în conturile respective.

Constatarea mijloacelor fixe are o deosebită importanţa în determinarea situaţiei patrimoniale şi financiare a întreprinderii, deoarece conducerea întreprinderii trebuie să determine investiţiile capitale efectuate privind procurarea sau crearea unui obiect: care prezintă sau un element de active sau de cheltuieli. Problema în cauză poate fi soluţionată respectând anumite cerinţe. Obiectul se constată un element de active materiale pe termen lung, dacă el

• are o formă materială şi poate funcţiona mai mult de un an;

• se află în posesia întreprinderii (este controlat de ea) pentru a fi utilizat în activitatea sa sau la etapa de creare şi nu este destinat vânzării.

Aceste cerinţe se consideră realizate dacă

1) există o certitudine întemeiată că, în urma utilizării activului, întreprinderea va obţine un avantaj economic;

2) valoarea activului poate fi determinată cu un grad înalt de certitudine.

Mijloacele fixe pot fi evaluate la valoarea de intrare (iniţială) sau la valoarea de bilanţ (ulterioară).

Evaluarea iniţială. Această evaluare are loc în momentul constatării obiectului respectiv drept activ la valoarea de intrare.

Valoarea de intrare a mijloacelor fixe cuprinde: valoarea de cumpărare, inclusiv taxele vamale, taxele de import şi alte taxe nerecuperabile prevăzute de legislaţie pentru obiectele cumpărate, cât şi cheltuielile de aducere a obiectului achiziţionat în starea de lucru pentru a fi utilizat după destinaţie. Rabatul comercial oferit de către întreprinderea-vânzător cumpărătorului se scade din valoarea de cumpărare a activului.