Spațiul public, opinia publică

Spatiul public si opinia publica sunt termeni des întâlniti în discursul mediatic.

Habermas descrie spatiul public ca:

retea utilizata pentru comunicarea unor continuturi si luari de pozitie, cu alte cuvinte a unor opinii; în cadrul procesului de constituire a opiniei publice fluxurile comunicationale sunt astfel filtrate încât se constituie anumite concentrari tematice

(Habermas, 1992, 436).

Friedhelm Neidhardt identifica trei functii de baza ale spatiului public:

functia de asigurare a transparentei,

functia de validare si

functia de orientare.

Functia de asigurare a transparentei se refera la procesul comunicational, spatiul public trebuie sa fie deschis fata de grupuri, teme sau opinii relevante pentru societate.

Spatiul public are scopul de a oferi cadrul pentru dezbaterea anumitor teme si idei colective pe care sa le infirme, sa le confirme, sa le dezvolte, cu alte cuvinte sa le valideze.

Spatiul public este producator de continuturi si abordari tematice pe care publicul le percepe, si cu ajutorul lor se orienteaza în anumite domenii ale societatii.