Situația Femeii pe Piața Muncii din România

Ponderea femeilor în populatia totala a României: 51,2%

Ponderea femeilor în populatia totala activa: 47, 6 %

Ponderea femeilor somere în total someri în luna februarie 2007: 40,7%

Rata somajului înregistrat în luna februarie 2007 a fost de 5,2% în raport cu populatia activa civila totala (6,2% în luna februarie 2006). Rata somajului pentru femei a fost cu 1,3 puncte procentuale mai mica decât cea înregistrata pentru barbati (4,5% fata de 5,8%).

Datele statistice indica un numar mai redus al femeilor somere decât al barbatilor someri, dar si o fluctuatie mai mica, pe parcursul anilor. (figura 2). Se observa ca evolutia participarii femeilor în cadrul populatiei active a fost pozitiva, rata somajului fiind în descrestere usoara. Rata somajului la femei este mai mica decât la barbati, evolutia sa fiind mai putin fluctuanta în comparatie cu evolutia ratei somajului la barbati, mentinându-se în jurul valorii de 4,6% în ultimul trimestru al anului trecut. Aceleasi particularitati prezinta si numarul somerilor în anul 2006: numarul femeilor somere este mai mic decât al barbatilor someri si se mentine în jurul valorii de 200 mii persoane, în comparatie cu fluctuatia mai puternica la barbatii someri.

Figura 1: numarul somerilor înregistrati si rata somajului înregistrat în perioada 1999 - 2004

Totusi diferenta de gen nu este prea relevanta din perspectiva ratei somajului si a ponderii femilor în populatia activa. Astfel, este necesara analiza conjugata a domeniului legislativ si a domeniul realitatii sociale din România :

- la nivelul datelor statistice existente

- la nivelul opiniilor populatiei despre aspecte sensibile la gen

- la nivel mezo-social (prin intermediul focus - grup)

Vom dezvolta în continuare aceste doua domenii de cercetare.

Legislatie:

Pentru stabilirea drepturilor pe care le au femeile pe piata muncii ne-am raportat la urmatorul cadru legislativ:

- Legea nr. 202 din 19 aprilie 2002 privind egalitatea de sanse între femei si barbati;

- Legea nr. 53 din 24 ianuarie 2003. Codul Muncii;

- Legea nr. 19 din 27 martie 2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale.

Concediul de maternitate si cel pentru cresterea copilului

Legea privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale stipuleaza dreptul la concediul de sarcina si lauzie pentru o perioada de 126 zile calendaristice, perioada în care se primeste indemnizatia de maternitate. Tot prin aceasta lege se stabileste dreptul la concediu si indemnizatie pentru cresterea copilului pâna ce acesta atinge vârsta de doi ani. Ambele indemnizatii sunt suportate integral din bugetul asigurarilor sociale de stat.

Codul Muncii precizeaza (art. 60) ca nu se poate dispune concedierea pe durata în care femeia salariata este gravida, pe durata concediului de maternitate sau pe durata concediului pentru cresterea copilului în vârsta de pâna la 2 ani.

FEAA, Univ. Al. I. Cuza, Economia Comertului, Turismului si Serviciilor