Particularitățile Marketingului în Activitatea Bancară

1. Marketingul financiar – bancar reprezintă cunoasterea şi satisfacerea dorinţelor clienţilor, orientarea activităţii instituţiei spre nevoile acestora regăsindu-se atat la nivelul reclamei si publicităţii, cat si la nivelul inovării financiar – bancare, a distribuţiei serviciilor si produselor bancare, a ofertei propriu-zise, o ofertă adecvată necesităţilor pieţei si printr-un preţ avantajos pentru ambii parteneri (bancă si client).

Marketingul bancar reprezintă un element derivat al marketingului general intrucat, desi obiectivele sunt identice, demersul si metodele sunt diferite: marketingul produselor alimentare si cel al produselor bancare nu se pot concepe in acelasi mod deoarece comportamentul consumatorilor faţă de aceste produse este diferit.

Desi este privit, de cele mai multe ori, ca o componentă a marketingului serviciilor, unii autori tratează separat marketingul financiar – bancar, ca pe o a treia categorie, „hibridă”, care imprumută elemente atat din marketingul serviciilor – datorită caracteristicilor particulare care diferenţiază serviciile de produsele financiar – bancare, cat si din marketingul bunurilor materiale, prin specificitatea particulară corespunzătoare produsului – bani.

In abordarea marketingului financiar – bancar

trebuie avute in vedere trei aspecte esenţiale, si anume:

1. conceptul de marketing, comun bunurilor si serviciilor, a cărui element fundamental este reprezentat de orientarea spre piaţă a tuturor acţiunilor firmei si desfăsurarea unui „set de activităţi specifice.

2. activităţile financiar – bancare, care prin conţinut si caracteristici, fac parte din „sfera mai largă a serviciilor” fiind grupate intr-un sector distinct al economiei naţionale, si anume cel terţiar;

3. serviciile financiar – bancare, care comportă o serie de particularităţi care le deosebesc fundamental de alte tipuri de servicii.

Adoptarea conceptului de marketing la nivelul băncii, presupune luarea în considerare a 4 elemente

1. Satisfacerea dorinţelor clienţilor. Acesta este un aspect central al conceptului de marketing, fără de care obiectivele financiare ale băncii nu ar putea fi indeplinite.

2. Rentabilitatea. Satisfacerea clienţilor nu poate fi realizată cu orice cost, trebuie să existe un echilibru intre gradul de îndeplinire a dorinţelor clienţilor si câștigul realizat de pe urma efortului depus.

3. Cointeresarea angajaţilor. Toţi angajaţi trebuie să inţeleagă importanţa marketingului si să lucreze in spiritul conceptului de marketing. Acest lucru se poate face prin satisfacerea nevoilor angajaţilor, trebuind să devină constienţi de importanţa controlului costurilor si de cea a maximizării veniturilor.

4. Responsabilitatea socială. Banca trebuie să fie constientă şi sensibilă la comunitatea si mediul in care funcţionează, deţinînd un rol extrem de important in societate si, trebuie să aibă un comportament responsabil.

Marketingul financiar – bancar vizează relaţiile care se creează odată cu mobilizarea si utilizarea resurselor bănesti existente in economie.

O parte dintre aceste relaţii „isi găsesc reflectarea in bugetul de stat si in anumite fonduri publice extrabugetare formand finanţele publice”, iar altele se desfăsoară prin intermediul unor agenţi economici specializaţi, cu scop comercial, din sfera serviciilor financiar – bancare.

Astfel, se poate vorbi, pe de-o parte, despre un marketing al finanţelor publice, care se aplică la nivel macroeconomic, in cadrul procesului decizional prin care statul intervine in economie, prin intermediul politicii bugetare,

iar pe de altă parte, despre un marketing al produselor si serviciilor financiar – bancare. Acesta din urmă este specific instituţiilor financiar – bancare, care dezvoltă relaţii, cu diversi agenţi de piaţă, legate de colectarea si utilizarea disponibilităţilor bănesti apărute in sfera proceselor economice.