Impactul amenajărilor hidrotehnice asupra mediului

Impactul produs de amenajările hidrotehnice asupra mediului reprezintă o temă complexă dezbătută atăt pe plan intern căt si internaţional. Primele studii în acest domeniu dateaza de aproximativ 15- 20 de ani. Problema impactului produs de amenajările hidrotehnice supra mediului este dificil de rezolvat datorită multitudini de factori implicaţi in acest proces. Evaluarea impactului amenajărilor hidrotehnice asupra mediului şi propunerea măsuri de diminuare adecvate a efectelor implică studii topografice, hidrologice , geotehnice, biologice, foarte costisitoare privind caracteristicile amplasamentelor.Amenajările hidrotehnice în general şi constructiile hidrotehnice în mod particular produc asupra mediului, atât un impact pozitiv cât şi unul negativ. Indiferent de măsurile puse în aplicare, impactul negativ al acestora asupra mediului înconjurător nu poate fi eliminat definitiv. Aşadar s-a ajuns la concluzia că se poate pune doar problema diminuării acestuia sub aspect cantitativ şi calitativ, ajungându-se în final la un impact convenabil, unanim acceptat, prin potenţarea efectelor benefice şi diminuarea efectelor dăunătoare, protejand în acest fel elemente importante ale mediului.

Constucţiile hidrotehnice au în general o influenţă caracteristică asupra mediului înconjurător, deosebită de ceea a celor mai multe creaţii sau activităţi umane. Argumentele care susţin aceste afirmatii sunt urmatoarele după sinteza facută de Ştefan Ionesc (Impactul amenajarilor hidrotehnice asupra mediului, 2001 ):

- sunt, nepoluante în exploatare, contribuind uneori la diminuarea poluării apelor;

- acţioneaza direct şi determinant la gestionarea uneia din resursele fundamentale ale planetei, apă, de importanţă vitală pentru mediul înconjurător, fără a se intrevedea o soluţie alternative;

- sunt implicate în quasi- totalitatea activităţilor umane de orice natură (industrie, agricultură, creşterea animalelor, sevicii urbane, navigaţie );

- constitue un mijloc eficient de diminuare a efectelor catastrofale pe care unele fenomene naturale (debite mari pe râuri, inundaţii, erodări de terenuri ) le pot avea asupra mediului natural;

- au adesea dimensiuni fizice mari, de ordinal de mărime al elementelor mediului geografic natural, influenţănd zone întinse ale planetei şi introducănd modificări majore;

- au un impact sigur, imediat şi vizibil asupra mediului înconjurător.

Caracterul nepoluant al majorităţii constucţiilor hidrotehnice trebuie subliniat în contrast cu caracterul numeroaselor activităţi umane productive. Se constată că, în general, constucţiile hidrotehnice, deşi pot afecta în sens negative mediul înconjurător, nu acţionează asupra acestuia prin poluare, ci sunt destinate depoluării apei sau măresc capacitatea de autoepurare naturală, iar altele servesc în mod direct la depozitarea, diluarea ori anihilarea unor substanţe şi materii poluante.

În altă ordine de idei, problema principală a protecţiei mediului înconjurător, din punct de vedere ecologic, se referă la poluare mediului în toate cele patru componente ale sale : aer, apă, sol si subsol.

Evenimentele negative care periclitează viaţa pe Pământ, precum : efectul de sera, dispariţia stratului protector de ozon din stratosferă, apariţia unor boli şi mutaţii genetice, sunt generate de diferite procese de poluare, fie ca acestea sunt consecinţe secundare şi nedorite ale activităţiilo umane, fie că sunt rezultatul utilizării exesive a unor substanţe utile (îngrăşăminte chimice, pesticide, ierbicide). O metodă de combatere a poluări presupune generarea unor procedee sau tehnologii noi, mai puţin sau deloc poluante care sa ofere soluţii similare.