Îmbătrânire demografică Giurgiu-Ialomița

Capitolul I

Principalii indicatori demografici

Cele mai vechi mărturii ale unei așezări omenești în arealul Giurgiului datează din Mezolitic (mileniile 10-7 î.Hr). După cum atestă cercetările arheologice, zona Giurgiului a fost dens populată în perioada dacă (secolul I î.Hr). Se ipotizează că în apropiere era localizată capitala lui Burebista, la Popești, pe râul Argeș. Împăratul roman Iustinian (483-565) a construit aici orașul Theodorapolis. Conform rezultatelor recensământului populației și al locuințelor din 18 martie 2002, populația stabilă a județului Giurgiu, este de 297.859 persoane. Din totalul populației, 88.537 persoane locuiesc în mediul urban (29,72%) și 209.322 persoane locuiesc în mediul rural (70,27%). Densitatea populației județului este de 84,5 locuitori/km². Potrivit liberei declarații a persoanelor recenzate, 96,03% din populația județului sunt români, 3,89% sunt rromi, iar 0,08% sunt alte etnii. După religie populația este preponderent ortodoxă (98,5%). Orașul Giurgiu a fost cel mai probabil întemeiat în secolul 14, ca port la Dunăre, de către comercianții genovezi, care s-au aventurat până aici pentru a construi un mic avanpost comercial, o cetate pe insula Sfântul Gheorghe; ei au construit o bancă și o piață pentru mătăsuri și catifele. Orașul l-au numit după sfântul protector al Genovei, sfântul Gheorghe (în italiană San Giorgio), de la care se trage numele actual. Giurgiul a fost pentru prima dată menționat în documentul Codex Latinus Parisinus din 1394, în timpul domniei lui Mircea cel Bătrân. În 1420 a fost cucerit de Imperiul Otoman care dorea astfel să dețină controlul traficului pe Dunăre. Otomanii au numit Giurgiul "Yergöğü". Fiind un oraș fortificat, Giurgiul a jucat un rol important în războaiele frecvente dintre români și turci pentru controlul Dunării, în special în încercările lui Mihai Viteazul de a stăvili atacurile turcești, iar mai apoi în războaiele ruso-turce. În 1659 Giurgiul a fost ars din temelii. În 1829 zidurile și fortificațiile au fost complet distruse, astfel că singura apărare care-i mai rămânea era castelul amplasat pe insula Slobozia, legată de țărm cu un pod. Prima cale ferată din Regatul României a fost construită între București și Giurgiu, stația de la Giurgiu fiind inaugurată la 1 noiembrie 1869. Până la instaurarea regimului comunist în România a fost reședința județului Vlașca. Între 1952-1954, regimul comunist, spjinit de URSS, a construit Podul Giurgiu-Ruse (sau Podul Prieteniei), primul pod peste Dunăre care leagă România de Bulgaria. Giurgiu a fost declarat municipiu la 17 februarie 1968.

Populatia si desitatea populatiei la recensaminte

Ani 1930 1948 1956 1966 1977 1992 2002

Numar 269577 313793 325045 320120 327494 313352 297859

Densitate 76.5 89.0 92.2 90.8 92.9 88.9 84.5

In prezent, populatia este de 297 859 locuitori, astfel ca se obseva o scadere si a densitatii, aceasta coborand pana la 84.5 loc. Densitatea populatiei a fost raportata la 88 loc. in anul 1992, iar populatia era la momentul respectiv de 313 352.

Populatia pe sexe si medii

Judeţul Giurgiu 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Total (număr de persoane)

- Ambele sexe 288018 286208 284501 283408 282554 281204

- Masculin 140473 139540 138804 138320 137893 137182

- Feminin 147545 146668 146668 145697 144661 144022

Urban (număr de persoane)

- Ambele sexe 89164 89012 88741 88347 87602 87608

- Masculin 43121 42975 42813 42614 42093 42151

- Feminin 46043 46037 45928 45733 45509 45457.