Lucrare aplicativă la economia și politica agrară

EFICIENŢA ECONOMICĂ A CULTURII GRÂULUI

ÎN SISTEM IRIGAT ŞI NEIRIGAT

I. Importanţa culturii grâului

După 1990, în agricultura României s-a menţinut caracterul preponderent cerealier al structurii producţiei agricole (peste 65% din suprafaţa agricolă este cultivată cu cereale) datorită faptului că aceste culturi extensive se pot realiza cu alocări reduse de mijloace tehnice şi de forţă de muncă.

În cadrul culturilor cerealiere, grâul deţine ponderi semnificative, în ceea ce priveşte suprafaţa cultivată şi producţiile obţinute, fiind a doua cultură ca importanţă, după porumb. Suprafaţa cultivată cu grâu a înregistrat, în general, o evoluţie ascendentă în perioada 1990 – 1998 ca apoi în perioada 1999 – 2002 să înregistreze o evoluţie oscilatorie.

Tabel nr. 2.1.

Principalii indicatori ai producţiei de grâu în perioada 1990-2002

Indicatori u.m. 1990 1993 1995 1997 2000 2001 2002

Suprafaţa cultivată mii ha 2297,7 2307,4 2501,4 2424,4 1954,3 2558,6 2309,8

% din supr. arabilă totală

%

24,4

24,7

26,8

26

20,8

27,2

24,6

Producţia totală mii tone 7379 5354,5 7709,3 7185,6 4456,2 7763,8 4441,1

Producţia medie kg/

ha 3212 2321 3082 2964 2280 3034 1923

Producţia pe locuitor kg/

loc. 317,2 235,3 339,9 318,7 198,6 346,5 203,8

Sursa: Anuarul Statistic al României 2002, 2003

Producţia totală de cereale şi randamentele medii, la nivelul României, au înregistrat oscilaţii de la o perioadă la alta, cu o tendinţă generală de reducere. Această evoluţie neuniformă s-a manifestat, în principal, datorită condiţiilor climatice, impactului reformei funciare, puterii financiare deosebit de redusă a producătorilor agricoli privaţi, schimbării graduale a politicii de preţuri şi deteriorării sistemelor de irigaţii.

II. Scopul lucrării aplicative îl reprezintă determinarea indicatorilor de eficienţă economică pentru cultura grâului în sistem irigat şi neirigat, însuşirea metodologiei de calcul a acestora, compararea indicatorilor pe cele două sisteme, evidenţierea factorilor care au influenţat obţinerea rezultatelor, şi, de asemenea, identificarea unor modalităţi de creştere a eficienţei economice.

În ceea ce priveşte creşterea eficienţei economice accentul va fi pus pe legătura ce se stabileşte între producţia medie obţinută la hectar, nivelul cheltuielilor de producţie şi productivitatea muncii.

III. Datele lucrării aplicative :

Pentru determinarea eficienţei economice a culturii grâului pe cele două sisteme (irigat şi neirigat) se utilizează principalii indicatori economici înregistraţi de două Societăţi Comerciale Agricole, datele fiind sintetizate în tabelul următor.

Tabel nr. 2.2.

Indicatorii economici ai Societăţilor Comerciale A şi B

Nr. crt. Specificare U.M. S.C. A S.C. B

1 Suprafaţa cultivată ha 1200 750

2 Producţia principală tone 5600 2100

3 Producţia secundară tone 2400 750

4 Valoarea producţiei totale, din care:

a) producţie principală

b) producţie secundară

mil. lei 26160

25200

960 9960

9660

300

5 Cheltuieli totale de producţie, din care:

a) cheltuieli materiale:

- ch. cu lucrările mecanice

- ch. cu mat. prime, materiale:

- sămânţă

- îngrăşăminte chimice

- pesticide

- alte materiale

- ch. cu irigaţiile

- ch. cu aprovizionarea

b) cheltuieli cu forţa de muncă:

- salarii şi sporuri

- C.A.S.

- ajutor de şomaj

c) cheltuieli indirecte

d) cheltuieli care se suportă din venituri

mil.lei 18300

12900

5600

4400

1200

1100

1800

300

1200

1700

860

630

201

29

3300

1240 8200

6060

2800

2360

780

360

1170

50

-

900

150

98

37

15

1525

465

6 Total cheltuieli directe (4a+4b) mil.lei 13760 6210

7 Cheltuieli cu producţia principală (5-4b) mil.lei 17340 7900

8 Consum ore-om mii ore-om 156 68

9 Cantitatea de grâu livrată tone 5300 2055

10 Cifra de afaceri aferentă culturii grâului mil.lei 22250 8660

11 Cheltuieli aferente cifrei de afaceri mil.lei 15570 7180

12 Profit maxim realizabil (4-5) mil.lei 7860 1760

13 Profitul prognozat (aferent CA) (10-11) mil.lei 6680 1480

IV. Cerinţe:

A. Să se calculeze următorii indicatori ai eficienţei economice:

1. Producţia medie (principală şi secundară) la ha;

2. Valoarea producţiei (principală şi secundară) la ha;

3. Cheltuieli de producţie la ha;

4. Structura cheltuielilor de producţie pe principalele grupe mari de cheltuieli şi pe subgrupe;

5. Costul de producţie pe tonă;

6. Cheltuieli materiale la hectar;

7. Cheltuieli directe la hectar;

8. Cheltuieli indirecte la hectar;

9. Cheltuieli cu forţa de muncă la hectar;

10. Productivitatea muncii calculată:

a) consumul de forţă de muncă pe tonă;

b) producţia fizică (principală + secundară) pe oră-om;

c) număr de zile-om la hectar;

d) valoarea producţiei principale la 1000 lei cheltuieli cu forţa de muncă

11. Cheltuieli la 1000 lei cifră de afaceri;

12. Producţia principală la 1000 lei cheltuieli directe;

13. Preţul mediu de producţie pe tonă;

14. Rentabilitatea calculată:

a) profitul maxim pe tonă şi la hectar;

b) profitul aferent cifrei de afaceri pe tonă şi la hectar;

c) rata rentabilităţii costurilor;

d) rata rentabilităţii veniturilor (CA).

B. Să se întocmească un referat de analiză şi interpretare a rezultatelor lucrării aplicative.

V. Metodologia de rezolvare:

1. Producţia medie la hectar

qp, qs – producţia (principală, secundară) medie la hectar

Qp, Qs – producţia fizică totală (principală, secundară)

S – suprafaţa cultivată

2. Valoarea producţiei la hectar

Vp, Vs – valoarea producţiei principale, secundare

3. Cheltuieli de producţie la hectar

s-a dat la seminar in cadrul facultatii de Economia Agroalimentara si a Mediului