Baltagul

<<Domnul Dumnezeu, dupa ce a alcatuit lumea, a pus randuiala si semn fiecarui neam.Pe tigan l-a invatat sa cante cu cetera si neamtului i-a dat surubul>>. Moldovenii de la munte au sosit la urma datorita locurilor greu accesibile unde traiesc, si Domnul nu mai are ce sa le dea : ,,Dragi imi sunteti dar n-am ce va face. Ramaneti cu ce aveti. Nu va mai pot da intr- adaos decat o inima usoara , sa va bucurati cu al vostru. Autorul prezinta o legenda: la inceputul lumii cand Dumnezeu ,,a pus randuiala" diferitelor neamuri cate ceva :tiganilor ,,sa va para toate bune ; sa vie la voi cel cu cetera si cel cu bautura; si s-aveti muieri frumoase si iubete". Legenda o spunea Nechifor Lipan, cioban foarte bun la mestesugul oieritului", din muntii Tarcaului de langa apa Moldovei, care plecase toamna la Dorna sa cumpere oi si nu venise la timp. Fiul sau, Gheorghita, era plecat cu oile la apa Jijiei, unde le dusese pentru a le lasa la iernat, iar acasa au ramas Vitoria Lipan, sotia lui Nechifor si Minodora,fiica lor.Minodora primeste o carte postala cu versuri de dragoste , de la fiul dascalului din sat, dar Vitoria nu accepta relatia, caci nu dorea ca fiica ei sa isi schimbe starea sociala. In somn femeia are un semn rau despre soarta sotului pe care il vede ,,calare cu spatele intors catra ea, trecand spre asfintit o revarsare de ape".

Capitolul II

Ingrijorata din ce in ce mai mult din cauza barbatului ei,Vitoria observa ca ,, brazii sunt mai negri decat de obicei'' , un alt semn rau prevestitor, care o face sa suspine, in timp ce pregateste cina.Argatul pe care-l avea familia Lipanilor, Mitrea,o vesteste ca anul acesta iarna va veni mult mai devreme.Vitoria interpreteaza si alte semne,care vin dintr-o credinta stramoseasca inradacinata in mentalitatea ei.Atunci cand cocosul ,,se intoarse cu secera cozii spre focul din horn si cu pliscul spre poarta'', femeia a inteles ca Nechifor nu vine deoarece ,,cocosul da semn de plecare''.

Capitolul III

Incercand sa gaseasca raspuns la semnele rau-prevestitoare,Vitoria se duce la preotul Danila ca sa-i ceara sfatul si sa-i faca o scrisoare catre Gheorghita.Atunci cand parintele o consoleaza ca Nechifor n-a patit nimic si ca o intarzia pe la vreo petrecere , Vitoria il contrazice, pentru ca ea isi cunostea bine sotul, el poate ,,zabovi o zi ori doua, cu lautari si cu petrecere, ca un barbat ce se afla ;iar dupa aceea vine la salasul lui''.de data aceasta, el intarziase prea mult, iar ea il visase,, trecand calare o apa neagra''.Parintele ii promite ca va face o slujba si va citi la biserica pentru ca Dumnezeu ,,sa faca lumina si are sa-ti aduca pace''.

Capitolul IV

Sotia incearca sa afle ceva despre cel disparut cu ajutorul babei Maranda, vrajitoarea satului, convinsa fiind ca batrana il are in slujba ei ,,pe cel cu nume urat", ascuns poate in catelusa vrajitoarei. Batrana ii ghiceste in carti:,,una cu ochi verzi si cu sprancene imbinate" il retine langa ea pe barbat, dar Vitoria nu prea crede.

Capitolul V

Vitoria se pronunta despre capacitatea vrajitoarei : ,,Acum am inteles ca demonul acela daca-l are, e un prost. Ori ii prost, ori n-are nici o putere, de-o lasa pe dansa amarata, calica si lipsita de toate". Revine acasa Gheorghita de la Jijia, dar mama sa isi da seama ca este inca prea crud si nu poate sa lase pe seama lui sarcina descoperirii ce s-a intamplat cu sotul ei, dupa cum intentionase. ,,Totusi - isi spunea in sinea ei - va gasi un mijloc ca mintea ei sa ajute si bratul lui sa lucreze". Gandindu-se la sotul ei, intelegea ca dragostea ei se pastrase ca-n tinerete. ,,S-ar fi cuvenit sa-I fie rusine, caci avea copii mari; insa nu marturisea asta nimanui, decat numai siesi, noptilor si greierului de vara". Se pregateste sa plece a doua zi la Piatra Neamt, impreuna cu Gheorghita care, aranjand sani si caii, ,,se gandea la multe lucruri bune peste care a avut el stapanire in munte cat a fost copil. Paraul cu bulboanele au fost ale lui. Potecile la zmeura si mai sus la afine, cand ocolea asa de bunavoie umbland dupa turmele ciobanilor. Povestile la stana, sara, cand invaluie focul, limbi sub spranceana padurii". Mama ii confirma sentimentul desprinderii de copilarie ,,Intelege ca jucariile au stat. De-acu trebuie sa te arati barbat". Pe drum Victoria intra la manastirea Bistrita, se inchina Sfintei Ana, primeste sfat de la parintele staret Visarion ,, S-asteptam. Sfanta Ana are sa puie cuvant la scaunul Imparatiei celei mari. Iar in acelasi timp dumneata dute la stapanirea pamanteasca in Piatra".

CapitolulVI

La Piatra Neamt Vitoria se adreseaza prefectului, care o admira ,,Nu mai era tanara dar avea o frumusete neobisnuita in privire". Dupa ce isi spune pasul, este sfatuita sa intocmeasca o jalba, dar ea nu crede ca-i va fi folositoare, daca sotul ei a fost ucis, caci ,,intr-asa imprejurare adevarat ca nimenea nu poate descoperi lesul mortului, daca nu e lumina de sus ca sa arate", gandea Vitoria. Pe ea Sfanta Ana o indruma, va spune la intoarcerea in sat parintelui Daniil. Pe Minodora, mama ei o duce la manastirea Varatec unde sora mamei traieste ca si calugarita si o lasa acolopentru o perioada cat ea si Gheorghita vor lipsi de acasa.

Capitolul VII

Inainte de plecare,Vitoria a luat sfanta impartasanie, dar ,,Nimeni, dintre poporanii de fata nu cunostea intelesul acelei impartasanii. Se curatise de orice ganduri, dorinti si doruri inafara de scopui neclintit". Pentru a avea banii necesari, vinde domnului David, crasmar, hangiu si negustor,evreu din Calugareni, cunoscut de Nechifor si chemat de domnul Iordan crasmarul din sat, in acest scop, piei de miei si branza, cu trizeci si opt de mii de lei. Lucrurile mai valoroase din casa sunt lasate la parintele Daniil, iar vitele din gospodarie in grija argatului Mitrea. Ea pleaca, impreuna cu