Valorificarea Potențialului Turistic al Județului Covasna

Previzualizare referat:

Extras din referat:

1 Localizarea şi caracterizarea zonei

Judetul Covasna este situat în partea centrală a României, în zona interioară a arcului carpatic, pe cursul superior al Oltului si în bazinul Râului Negru.

Staţiune balneo-climatică recunoscută pe plan internaţional, Covasna este situată la o altitudinede 564 m, la poalele versantului vestic al Munţilor Breţcului, în partea sudică a depresiunii Târgu Secuiesc, la o distanţă de 31 km de Sfântul Gheorghe şi 60 km de Braşov.

Staţiunea este accesibilă pe cale rutieră astfel:

- E 574 (Craiova - Piteşti - Braşov - Sf. Gheorghe – Bacău;

- E 85 se poate accede din oraşul Buzău, 114 km pe DN 10, până la Întorsura Buzăului, apoi circa 30 km pe DJ 121 E, până în oraşul Covasna.

Accesul pe calea ferată se face prin gara Covasna pe, 28 km pe linia secundară Sf. Gheorghe - Covasna - Breţcu, ramificaţie din magistrala Bucureşti - Braşov - Sf. Gheorghe - Dej - Baia Mare - Satu Mare, prin staţia CFR Covasna.

Pentru a putea ajunge în Covasna folosind transportul aerian,cel mai apropiat aeroport fiind cel de la Bacău, situat la 119 km pe E 574 (Bacău - Sf. Gheorghe), la care se adaugă 21 km pe DJ 121 (Sf.Gheorghe-Covasna).

Situaţia socio-demografică, conform ultimului recensământ, prezintă următoarele aspecte: -numărul populaţiei este într-o continuă scădere;

- se constată un proces de îmbătrânire accentuat (grupa de vârstă 0-18 ani reprezintă sub 30 % din total populaţie;

- rata şomajului crescută (7,1%).

Principala activitate economică a localităţii este turismul, în această ramură lucrând în prezent circa 750 angajaţi, în bazele de cazare, alimentaţie şi tratament, dintr-un total de circa 5900 persoane apte de muncă. Rezultă deci că activitatea turistică ocupă aproximativ 13 % din oferta locurilor de muncă a localităţii

Alte domenii de activitate care apar pe raza localităţii sunt:

- industrie alimentară (fabrica de biscuiţi şi două abatoare cu secţii de preparate din carne);

- industrie prelucrătoare (Fabrica de cherestea, un gater şi ateliere de prelucrarea lemnului);

- industrie uşoară (Filatura de lână - fabrica de postav, fabrica textilă Covatex);

-construcţii;

- unităţi financiar - bancare (BRD, Raiffeisen Bank, Banca Cooperaţiei, filială CEC);

- fabrica de CO2 ;

-transport şi comunicaţii (Romtelecom, poştă, autogara de călători, staţia CFR);

- unităţi comerciale şi de alimentaţie publică;

- administraţie publică şi asistenţă socială;

- învăţământ;

-Ocolul Silvic;

- două staţii PECO.

2.Potentialul turistic

Resurse naturale

Covasna este cunoscută din timpuri îndepărtate, renumele fiindu-i dat de “Balta Dracului“, o baltă din care iese la suprafaţă, uneori izbucnind cu putere, atât apă carbogazoasă alcalină cât şi un nămol de culoare cenuşie. În perimetrul oraşului, pe Dealul Zânelor, s-a descoperit o fortificaţie dacică (secolul I î.e.n.- secolul I e.n), prevăzută cu ziduri de piatră şi cu turnuri, care reprezintă primele dovezi ale existenţei localităţii. Covasna a fost atestată documentar în secolul al-XVI-lea.

Relieful zonei se încadrează în subunitatea depresionară Târgu Secuiesc - parte integrantă a Depresiunii Braşovului şi terminaţiile montane ale Munţilor Întorsurii, Penteleu, Breţcu şi Vrancei. Altitudinea medie a zonei depresionare este de circa 600 m, iar unităţile montane de relief ce o înconjoară domină prin Vârful Poienii, Munţii Întorsurii, vârfurile Brusturus, Dosul Frumos, Piscul Hergheliei, Munţii Penteleu, vârfurile Manişca Mare şi Lăcăuţ ,Munţii Vrancei şi vârfurile Chiuzul-Păpăuţi, Barta, Piatra Şoimului şi Zârna din Munţii Breţcu.

Reţeaua hidrografică aparţine la două bazine şi anume: Râul Negru, afluent de stânga al Oltului şi Bâsca Mare. Pâraiele mai importante care străbat zona sunt: Zăbala, Covasna, Zagon, cu direcţie de curgere spre vest, afluenţi ai Râului Negru şi Popliţa.

Condiţiile microclimatice şi formele de relief creează condiţiile dezvoltării unor variate tipuri de vegetaţie. Pădurile compacte ocupă suprafaţa cea mai mare, răşinoasele (circa 70 %), predominând prin molid şi brad, iar foioasele (circa 30 %), prin stejar. Covorul verde al pajiştilor este înfrumuseţat în lunile de vară cu specii ierboase cu flori multicolore, de opaiţă, sângele voinicului, margarete, cicoare, păpădie.

Fauna forestieră a zonei include specii cu valoare cinegetică, cum ar fi mistreţul, ursul brun, căpriorul, cerbul comun, râsul, vulpea, iepurele şi specii cu statut de monumente ale naturii:cocoşul de munte şi râsul.

Covasna are un climat de depresiune intramontană, cu veri răcoroase şi ierni reci . Temperatura medie anuală este de 7°C ( media lunii iulie cca.17°C, iar a lunii ianuarie(cca. -5°C) Precipitaţiile medii anuale ating 600 mm, cele mai reduse înregistrându-se în luna februarie, iar cele mai abundente în lunile mai-iunie.

În Covasna se găsesc izvoare cu ape minerale carbogazoase,bicarbonatate, clorurosodice,iodobromurate, feruginoase, arsenicale sau uşor sulfuroase, cu o mineralizare totală de 3,2- 22,4 g/l. Apele minerale de la Covasna sunt foarte bogate în acid carbonic de origine vulcanică: cca. 2,5 g/l. Pe lângă utilizarea apelor minerala in tratarea bolilor ,ele sunt şi în scopul de a oferi odihna şi agrement:

-Rezervaţia geologică ”Balta Dracului” – un izvor cu apă minerală carbogazoasă, amestecată cu nămol, un fenomen geologic ce constituie o atracţie turistică deosebită.

- Valea Zânelor este o zonă de un pitoresc aparte, situată pe cursul superior al pârâului Covasna, la ieşirea din Voineşti (în prezent cartier al oraşului Covasna). Aici se organizează anual renumita Nedeie mocănească, un prilej de aducere aminte şi păstrare a obiceiurilor şi tradiţiilor locale. În apropiere se află Dealul Zânelor, pe care s-au descoperit vestigiile unei cetăţi dacice.

Resurse turistice naturale din aria limitrofă

- cadrul natural atractiv, format de zona montană;

- defileu Oltului, 20 km lungime, între Bixad şi Malnaş şi o parte din cel de la Racoş;

- izvoarele minerale de la Bodoc, Biborţeni, Malnaş, Balvanyos, Şugaş, Vâlcele, Ozunca;

- Lacul Sf. Ana, de origine vulcanică; lacurile naturale de la Reci (23 ha), Belin (8 ha) şi Surcea (6 ha) cu funcţie recreativă;

- rezervaţia complexă de importanţă naţională, geologică, botanică, peisagistică, Mestecănişul de la Reci”- zonă de dune nisipoase (10 km2), cu bălţi pe care cresc nuferi albi;

- rezervaţia naturală paleontologică de la Bătani – punct fosilifer (faună de moluşte fosile de vârstă Pliocen superior – 2 ha);

- rezervaţia naturală ”Muntele Puciosu – Turia”- (în masivul montan există o serie de peşteri, cea mai mare având circa 14 m lungime şi prezintă un strat constant de CO2 rezultat al emanaţiilor post vulcanice. În apropierea peşterii se află ”Cimitirul păsărilor” şi ”Peştera de piatră acră”). Masivul adăposteşte şi o interesantă floră ceea ce a dus la ocrotirea unei suprafeţe de 150 ha;

- rezervaţia forestieră de la Moacşa – plantaţie de castani;

- fondul cinegetic şi piscicol.

Descarcă referat

Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.

Structură de fișiere:
  • Valorificarea Potentialului Turistic al Judetului Covasna.doc
Alte informații:
Tipuri fișiere:
doc
Nota:
8/10 (1 voturi)
Nr fișiere:
1 fisier
Pagini (total):
12 pagini
Imagini extrase:
12 imagini
Nr cuvinte:
3 994 cuvinte
Nr caractere:
22 153 caractere
Marime:
478.91KB (arhivat)
Publicat de:
NNT 1 P.
Nivel studiu:
Facultate
Tip document:
Referat
Domeniu:
Turism
Predat:
la facultate
Materie:
Turism
Sus!