Valorificarea Potențialului Turistic al Județului Caraș-Severin

Previzualizare referat:

Extras din referat:

1. Localizarea şi caracterizarea zonei

Anul Nr. Locuitori

1948 302,254

1956 327,787

1966 358,726

1977 385,577

1992 376,347

2002 333,219

Judeţul Caraş-Severin este situat în partea de sud-vest a României, având ca vecini: la est: Judeţul Gorj şi Judeţul Hunedoara, la sud-est: Judeţul Mehedinţi, la nord: Judeţul Timiş, şi la sud-vest: Serbia, aparţinând Euroregiunii DKMT (Dunăre-Criş-Mureş-Tisa).

Judeţul are o suprafaţă de 8.514 km2 (respectiv 3,6% din teritoriul ţării, al treilea ca mărime după Timiş şi Suceava), având ca reşedinţă de judeţ oraşul Reşiţa; cuprinde 2 municipii (Reşiţa şi Caransebeş), 6 oraşe, 69 de comune cu 288 de sate7. La recensământul din 2002 a înregistrat 333,219 locuitori, o densitate a populaţiei de 39 locuitori/km².

Din punct de vedere al reliefului, în judeşul Caraş-Severin predomină relieful muntos care ocupă 65% din teritoriu (Munţii Banatului, Munţii Ţarcu-Godeanu şi Munţii Cernei), restul fiind deopotrivă dealuri şi câmpii. Cea mai mică altitudine a judeţului se găseşte în zona localităţii Drencova, fiind de aproximativ 76m iar maximul se înregistrează în Vârful Gugu din munţii Godeanu la 2.291m.

Referitor la căile de acces, judeţul Caraş-Severin are un singur aeroport civil, la Caransebeş, un port la Dunăre în Moldova Nouă, fiind traversat de către un singur drum european, E70, dinspre Nord către Sud-Est. Reţeaua de drumuri publice este în lungime totală de 1949,166 km, formată din: 558,366 km drumuri naţionale, 882,500 km drumuri judeţene şi 501,166 km drumuri comunale. Principalele artere: DN58A, DN58B, DN68, DN67D, DN57. Ca acces feroviar, în acest judeţ s-a construit prima cale ferată din ţară , de 62,5 km: "linia cărbunarilor" de la Oraviţa la Baziaş (1846). La momentul de faţă, judeţul dispune de 344km de cale ferată (aparţinând Magistralei 900). Rutier, există două puncte de trecere a frontierei, către Serbia: Năidaş (DN57) şi Moldova Veche.

Din punct de vedere economico-social, în judeţ întâlnim 8017 şomeri înregistraţi în 2006, număr aflat în descreştere constantă din anul 2001, cu o rată a şomajului de 6,4%7 pentru 2006 (5,4% pentru ianuarie 2007 ), o rată anuală mai mică neexistând în judeţ decât în 1991 (3,8%7). Astfel, se poate concluziona că judeţul se află în dezvoltare, rata şomajului fiind în scădere. Însă populaţia ocupată înregistrează fluctuaţii de-a lungul anilor, situându-se la valoarea de 119,7 mii persoane în 2005. În funcţie de ramurile economiei naţionale, această populaţie ocupată predomină în agricultură şi silvicultură (453006 pers în 2005), în industria prelucătoare (24,76 pers în 2005), respectiv în comerţ: 10900 persoane6 în 2005, număr aflat într-o continuă creştere în ultimii ani. În „Hoteluri şi restaurante” populaţia ocupată înregistra în 2005 un număr de doar 2100 persoane6 (1,75% din totalul P.O.), ceea ce indică o slabă dezvoltare a ramurii.

Structura economică a judeţului a fost până nu demult bazată pe minerit, şi industrie grea, ramuri economice care au cunoscut o puternică recesiune. În ultimii ani s-a extins industria uşoară, înfiinţându-se numeroase întreprinderi mici şi mijlocii care au ca obiect de activitate confecţii îmbrăcăminte şi încălţăminte. Cu toate acestea persoanele disponibilizate masiv din industria grea nu au fost absorbite, decât în mică măsură, în alte activităţi create.

2. Prezentarea potenţialului turistic

Munţi: Munţii Semenic, ce oferă condiţii bune pentru schi (zăpada durează până în luna martie), Munţii Cernei (cu Vf. Dobrii de 1.928 m), Munţii Aninei cu numeroase chei şi depresiuni carstice, munţi cu trasee uşoare ce se pot face aproape din toate direcţiile.

Peşteri: Peştera Comarnic (la 440 m altitudine), fiind cea mai lungă peşteră din Banat (4040 m), declarată monument al naturii. Peştera Buhui are peste 3.200 m lungime şi se află pe versantul stâng al văii Buhui, în Munţii Aninei, la 600 m altitudine. Include unul dintre cele mai lungi cursuri subterane din România, pârâul Buhui. Alte peşteri: Peştera Popovăţ, la 421 m altitudine, Peştera Liliecilor, Peştera Hoţilor, Peştera Voinii, Peştera Mică, Peştera Mare - în rezervaţia Cheile Nerei -Beuşniţa.

Chei şi defilee: Defileul Dunării (Porţile de Fier), cel mai lung defileu din România (peste 100 km), se întinde şi în judeţul Mehedinţi. Apele Dunării duc nenumărate lupte cu stâncile, dar nicăieri lupta nu atinge proporţia de-a dreptul gigantică din zona sălbaticului defileu dintre Baziaş şi Drobeta Turnu-Severin. Parcurgerea acestui spectaculos defileu lasă turistului impresii de neuitat, mai ales în porţiunea cea mai îngustă, la Cazane (sector pe teritoriul judeţului Mehedinţi; această porţiune formează o rezervaţie complexă). Cheile Nerei (la 35 km de Oraviţa), cele mai lungi (peste 19 km) şi cu siguranţă unele dintre cele mai frumoase chei din România.

Formează o rezervaţie complexă ce cuprinde comori naturale caracterizate prin sălbăticie şi pitoresc şi oferă turistului o odihnitoare izolare şi nenumărate surprise. Cheile Caraşului, rezervaţie complexă (floristică, geologică şi speologică) ce cuprinde numeroase fenomene carstice (peşteri, doline). Cheile au aspect de canion şi se situează pe locul doi în România, ca lungime (19 km).

Cheile Corcoaia, la 40 km amonte de Băile Herculane, pe cursul superior al Cernei (200 m lungime), fiind extrem de interesante prin pereţii lor verticali (înalţi de peste 150 m) şi prin multitudinea de forme pe care le cuprind. Formează o rezervaţie geologică. Alte chei: Cheile Minişului (peste 14 km lungime), Cheile Cernei.

Lacuri: Porţile de Fier I, lac de acumulare care, împreună cu hidrocentrala, formează un mare complex hidroenergetic şi de navigaţie construit intre 1964 şi 1971 în colaborare cu ex-Iugoslavia. Zona turistică de pe malul lacului este una dintre cele mai ispititoare destinaţii pentru turiştii din ţară şi din străinătate. Şoseaua care însoţeşte lacul, cu zeci de poduri, viaducte (înalte de peste 60 m) şi tunel, oferă o privelişte măreaţă asupra colosului de beton. Alte lacuri: Lacul Dracului, lac natural de origine carstică, în Cheile Nerei, la intrarea unei peşteri, Lacul Buhui, lac subteran, format prin obturarea unor galerii din peştera Buhui, Iezerul Ţarcu, lac glaciar la nord de vf. Ţarcu.

Rezervaţii şi monumente ale naturii: „Domogled-Valea Cernei”, zonă care include mai multe rezervaţii şi monumente ale naturii (rezervaţii floristice, faunistice, peisagistice), pe ambii versanţi ai râului Cerna, în apropierea Băilor Herculane. Domogledul este considerat unul din locurile cele mai bogate în specii de plante din Europa (specii submediteraneene, de liliac, alun turcesc). Cerna a tăiat în calcarele Domogledului chei prăpăstioase de o irezistibilă atracţie.

Alte rezervaţii şi monumente ale naturii: Schitu - rezervaţie botanică pe Valea Ciclovei, Valea Mare - rezervaţie botanică la nord-est de Moldova Nouă, ce adăposteşte specii mediteraneene-atlantice, Zerveşti - rezervaţie cu narcise sălbatice (lângă Caransebeş), Ruşchiţa - carieră de marmură.

Descarcă referat

Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.

Structură de fișiere:
  • Valorificarea Potentialului Turistic al Judetului Caras-Severin.doc
Alte informații:
Tipuri fișiere:
doc
Nota:
6.5/10 (2 voturi)
Nr fișiere:
1 fisier
Pagini (total):
10 pagini
Imagini extrase:
10 imagini
Nr cuvinte:
2 975 cuvinte
Nr caractere:
18 002 caractere
Marime:
226.76KB (arhivat)
Publicat de:
NNT 1 P.
Nivel studiu:
Facultate
Tip document:
Referat
Domeniu:
Turism
Predat:
la facultate
Materie:
Turism
Profesorului:
Mihaela Padurean
Sus!