Turismul românesc

Activitatea agenţilor economici din industria serviciilor (de exemplu a unei întreprinderi hoteliere, a unui restaurant, a unei firme de transport, a unei agenţii de turism etc.) diferă în multe privinţe de activităţile desfăşurate în întreprinderile industriale producătoare de bunuri materiale. Ca atare, şi profilul, performanţele, structura organizatorică, perceperea calităţii întreprinderilor prestatoare de servicii vor diferi în multe privinţe de cele ale întreprinderilor producătoare.

În sens strict al caracteristicilor de calitate, unii specialişti au identificat următoarele dimensiuni ale calităţii serviciilor: fiabilitate, capacitate de răspuns, competenţa, acces, comunicare, credibilitate, securitate, înţelegerea/cunoaşterea clientului, tangibilitate. Ulterior, autorii au recurs la şase caracteristici ale calităţii serviciilor, şi anume: tangibilitate, viabilitate, capacitate de răspuns, asigurare, empatie, revalorizarea serviciilor care au provocat insatisfacţii clienţilor.

Semnificaţia acestor caracteristici poate varia considerabil, în funcţie de natura serviciilor şi de utilizatorii acestora, astfel încât, în evaluarea calităţii serviciilor, ponderea acordată diferitelor caracteristici depinde de coordonatele spaţiale şi temporale concrete ale fiecărui serviciu. Standardul ISO 9004-2 recomandă definirea clară a cerinţelor referitoare la servicii, în termenii unor caracteristici observabile de către client şi susceptibile de a fi evaluate de către acesta. În acelaşi timp, este necesară definirea proceselor corespunzătoare serviciului, prin intermediul unor caracteristici care nu sunt întotdeauna observabile de către client, dar care influenţează în mod direct performanţa serviciului.

PUNCTE SLABE

- infrastructura

- sezonul estival este prea scurt;

- in opinia turiştilor străini nu toate componentelor prezentate in oferte se

regăsesc şi la faţa locului (componenta etica a ofertantilor din turism);

- raportul pret calitate nu este intotdeauna corect;

- deficiente ale infrastructurii turistice;

- lipsa magazinelor de suveniruri (articole sportive, suveniruri, harti

ghiduri, pliante);

- starea de conservare şi de curăţenie a unor monumente;

- lipsa semnalizarii turistice;

- insuficienta ofertă de agrement;

- numărul redus al centrelor de informare turistică; lipsa materialelor

promoţionale de tipul broşurilor oferite gratuit in cadrul unităţilor de

cazare, lipsa unor ghiduri culturale din care turistul să poată afla

activităţile şi evenimentele culturale ce se desf ăşoară pe parcursul

sejurului său;

- lipsa evenimentelor care pun in evidenţă tradiţiile şi obiceiurile din

regiune.

Potenţialul natural :

- trebuie imbunatatit aspectul spaţiilor verzi ;

- trebuie controlată poluarea unor ape şi a unor zone de interes turisti c.

Componenta de cazare :

- nu toate hotelurile respecta conditiile standardelor afişate;

- hotelurile de trei stele sunt insuficiente;

- părerile turiştilor străini legate de cazare nu sunt tot timpul optime:

standardele de curăţenie nu corespund, serviciile s unt proaste, micul dejun

nu este tot timpul corespunzător;

- standardele oferite sunt caracterizate de unii turişti ca fiind simple, adesea

cu un “farmec estic”;

- indicele de ocupare a capacităţii de cazare este redus (cca 30%).

Turismul cultural:

- insuficiente masuri de protejare si conservare a monumentelor culturale;

- punere in valoare a acestora (iluminare, semnalizare) este deficitară;

- promovarea şi valorificarea unor monumente culturale este insuficientă.

marketingul serviciilor