Turismul montan în România

Zona montana in general se concentreaza printr-o mare concentrare de resurse turistice. Relieful, ca suport al tuturor componentelor mediului geografic, reprezinta in acelasi timp si suportul activitatilor turistice; de aceea, el este considerat principala componenta a potentialului turistic al unei zone.

Dezvoltarea turismului montan presupune existenta unui potential turistic care, prin atractivitatea sa, sa aiba menirea sa incite si sa asigure integrarea unei zone, regiuni cu vocatie turistica in circuitele turistice interne si interationale si care sa permita accesul.

In literatura de profil, notiunea de potential turistic este redata si prin expresiile de „fond turistic” si  „patrimoniu turistic”, insa potentiaul turistic are un sens mai larg, el incluzand si dotarile tehnico-edilitare, serviciile turistice si structura tehnica generala turistilor prin amenajari corespunzatoare.

Relieful montan, care include lantul carpatic, are o altitudine medie de 950 m, un grad de fragmentare mare, impus de multitudinea depresiunilor, a vailor adanci si a pasurilor joase, situatie care a favorizat atat desfasurarea asezarilor, cat si o intensa circulatie a oamenilor.

Carpatii Orientali reprezinta cea mai extinsa grupa a Carpatilor Romanesti, cu o suprafata de 34 500 km2 si cu o latime cuprinsa intre peste 150 km, in nord, si 80 km, in sectorul de la Curbura. 

Se divid in grupa nordica, grupa centrala si grupa sudica (Carpatii de Curbura), care la randul lor sunt divizate in masive, depresiuni.

Structura geologica si relieful sunt dispuse in fasii paralele care se succed de la vest la est.

Partea centrala, o fasie alcatuita din sisturi cristaline si din roci sedimentare mezozoice, este cea mai veche. Prezinta un relief masiv, cu cele mai mari inaltimi in Muntii Rodnei (Vf. Pietrosu, 2 303 m) si in Muntii Maramuresului. Relieful inalt cu altitudini de peste l 900 de metri a fost modelat de ghetari in cuaternar, cele mai numeroase circuri si vai glaciare fiind situate in Muntii Rodnei. In partea de vest este localizat lantul vulcanic Oas-Gutai-Caliman-Harghita. Acest lant include sau margineste depresiuni tectonice si de baraj vulcanic, avand numeroase asezari. Muntii situati pe latura estica sunt alcatuiti din roci sedimentare (flis paleogen si cretacic). În zona centrala cristalino-mezozoica se gasesc zacaminte de cupru, plumb, zinc si mineralizatii mangano-feroase, iar in lantul vulcanic sunt localizate zacaminte de aur, sulf si numeroase izvoare minerale.

In Carpatii Orientali se gasesc cele mai extinse paduri de pe teritoriul Romaniei, padurile de molid si cele de amestec, de brad si fag, ocupand 40% din patrimoniul forestier al Romaniei. Padurile de conifere au o extindere mai larga pe latura estica a muntilor, pe cand cele de fag predomina spre contactul cu Depresiunea colinara a Transilvaniei.

Vechimea locuirii in acesti munti este atestata de vestigii apartinand culturilor paleolitice din Depresiunea Oas, de la Rasnov, Sita Buzaului etc. Mult mai numeroase sunt urmele unor asezari neolitice si din epoca bronzului. Existenta davelor la Piatra Neamt (Petrodava), Rasnov (Cumidava) si Covasna pune in evidenta continuitatea locuirii in Evul Mediu, populatia era organizata in uniuni de obsti si tari (Tari Barsei, Tara Maramuresului, Tara Oasului, Tara Nasaudului etc.).

Populatia este concentrata cu precadere pe vai si in depresiuni, cele mai mari densitati fiind inregistrate in depresiunile Brasov, Dornela si Maramures, in Carpatii Orientali se gasesc 30 de orase si numeroase asezari rurale mici cu activitati legate de industria lemnului, mine­rit si de resurse balneoclimaterice.

Cel mai mare centru urban este Brasovul, care este si un puternic centru indus­trial, cultural si turistic.

[1Dinu, M., Geografia turismului, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2002, pag.110

[2] Cuvantul patrimoniu (derivat din latinescul „patrimonium” si frantuzescul „patrimoine”) se traduce: „Bun, mostenire comuna a unei colectivitati, a unui grup uman” (s.n.). In cazul „potentialului turistic”, la mostenirile primite de o colectivitate de la inaintasii sai (cele naturale si antropice) se adauga si realizarile contemporanilor: baza materiala turistica, infrastructura (generala si cea specifica) etc.

[3] Glavan, V., Geografia turismului in Romania, Editura Institutului de Management-Turism EDEN, Bucuresti, 1996

[4] Negut, S., Geografia Romaniei. Probleme fundamentale, Editura Humanitas Educational, Bucuresti, 2002

[5] Negut, S., Geografia Romaniei. Probleme fundamentale, Editura Humanitas Educational, Bucuresti, 2002

[6] Negut, S., Geografia Romaniei. Probleme fundamentale, Editura Humanitas Educational, Bucuresti, 2002

[7] Posea, G., Ielenicz, M., op.cit., pag.238

[8] Tigu, G., Tala, M., Talpes, A., Lungu, C., John, S., Resurse si destinatii turistice pe plan mondial, Editura Uranus, Bucuresti, 2003

[9] Erdeli, G., Istrate, I., op.cit., pag. 51

[10] Tigu, G., Turismul montan, Editura Uranus, Bucuresti, 2001, pag.180

[11] Bran, F., Marin, D., Simon, T., Economia turismului si mediului inconjurator, Editura Economica, Bucuresti, 1998

[12] Date preluate din “Studiu de oportunitate privind modernizarea, dezvoltarea si relansarea turistica a statiunii montane Lacul Rosu”, autor: I.N.C.D.T., Faza I, Bucuresti, 2002, pag.23

[13] Candea, M., Simon, T., Potentialul turistic al Romaniei, Editura Universitara, Bucuresti, 2006, pag.211

[14] Tigu, G. (coordonator), Tala, M., Talpes, A., Lungu, C., John, S., Resurse si destinatii turistice pe plan mondial, Editura Uranus, Bucuresti, 2005

[15] Tigu, G., Turismul montan, Editura Uranus, Bucuresti, 2001, pag.57

[16] Snak, O., Economia turismului, Editura Expert, Bucuresti, 2003, pag.57

[17] Plog, S., Why destinations areas rise and fall in popularity ( De ce creste si scade popularitatea arealelor de destinatie), comunicare prezentata in 1972 la Sectia California de Sud a Asociatiei Americane de Cercetari Turistice. Ulterior, autorul a reluat aceasta teza si in lucrarea “Leisure Travel: Marketing lt a Growth Again”, Ed. John Willey and Sons, London, 1991

[18] Snak, O., Economia turismului, Editura Expert, Bucuresti, 2003, pag.57

[19] Snak, O., Economia turismului, Editura Expert, Bucuresti, 2003

UNIVERSITATEA ,,CONSTANTIN BRÂNCUŞI” DIN TÂRGU JIU

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE ŞI GESTIUNEA AFACERILOR