1.1. Scurt istoric al municipiului Cluj-Napoca
Municipiul Cluj-Napoca are o moştenire istorică bogată. Veche capitală a Daciei
Porolissensis, ridicat la rangul de municipiu (Napoca) între anii 120-124 e.n., în timpul domniei
împăratului Hadrian, apoi la rangul de colonie, în timpul domniei împăratului Commodus,
menţionat documentar încă din 1173 sub numele de Clus (de la latinescul “clivus” = deal,
colină), Clujul a avut o existenţă bogată în fapte istorice. În 1316, Carol I Robert de Anjou,
regele Ungariei, îl ridică la rangul de civitas. În 1405, regele Sigismund de Luxemburg a
declarat Clujul oraş liber şi a dispus întărirea lui cu ziduri şi bastioane .
Zidul de piatră al primei cetăţi a Clujului a fost construit după marea invazie a tătarilor din
1241 şi înconjura o suprafaţă de 45 ha. Colţul sud-estic era folosit ca şi temniţă în evul mediu –
Turnul Pietrarilor. În sec. al XV-lea erau menţionate 18 bastioane şi turnuri în colţurile cetăţii,
la porţiile oraşului sau intermediar (Turnul Podului, Turnul Mănăstirii, Turnul Croitorilor etc.)
Între 1713-1716, pe Dealul Cetăţuia a fost construită de austrieci o garnizoană a oraşului
realizată în sistem vanban. În interiorul cetăţii a fost executat în 1849, de către autorităţile
maghiare, istoricul şi gânditorul german Stephan Ludwig Roth, participant la revoluţia din
1848. Declarată monument istoric, Cetăţuia este şi un remarcabil punct belvedere al oraşului.
Astăzi, Cluj-Napoca – reşedinţa judeţului Cluj, născut şi dezvoltat pe terasele Someşului
Mic şi Nadăşului, întins pe o suprafaţă de 179,5 km² şi având 330.000 locuitori, ceea ce îl face
al cincilea între municipiile ţării şi unul dintre principalele centre industriale şi culturale,
prezinta oportunitati tursistice importante .
1.2 Turismul cultural
Turismul cultural se situeaza în vârful piramidei posibilitatilor de afirmare datorita unui potential atractiv constituit din numeroase si variate obiective istorice, religioase, etnografice, culturale,monumente, obiective economice cu atribute turistice existente în perimetrul judetului .
Cluj-Napoca impresioneaza prin varietatea evenimentelor sale culturale, consecinta a dimensiunilor deimportant centru universitar multicultural. Festivalurile, spectacolele, expozitiile, lansarile de carte potsatisface si cele mai exigente gusturi
Studiile internaţionale arată că turismul cultural reprezintă nişe de piaţă în
creştere, iar municipiul Cluj-Napoca cu proximităţile sale are un potenţial ridicat şi este bine
poziţionat, astfel încât se poate începe capitalizarea acestor resurse şi oportunităţi .
Asociaţia Română pentru Turism Ecologic (RETREAT) şi-a exprimat intenţia de a
deschide noi pensiuni în zona parcurilor naţionale ş.a..
Pe partea culturală, se poate introduce Muzeul Etnografic în circuitul târgurilor
meşteşugăreşti.
Municipiul Cluj-Napoca, adună pe teritoriul său numeroase monumente istorice şi
culturale, de la vestigii daco-romane şi chiar din epoca bronzului, până la biserici şi catedrale
medievale, muzee şi case memoriale şi monumente arhitectonice din epoca modernă.
1.3 Monumente medievale :
•Catedrala Romano-Catolică Sfântul Mihail (P-ţa Unirii) – Monument istoric şi de
arhitectură religioasă, cel mai impunator edificiu gotic din ţara noastră, Catedrala a fost
construită aproximativ între 1350 şi 1487 în stil gotic matur şi târziu. Portalul principal, sculptat
în 1528 în stilul Renaşterii germane, se termină cu o acoladă înaltă prezentând în partea centrală
imaginea sculptată a arhanghelului Mihail. Turnul de pe faţada nordică a fost construit între
1836 şi 1862 în stil neogotic. Remarcabile sunt şi decoraţiunile interioare şi exterioare, precum
si amvonul cu sculpturi baroce. Pictura interioară prezintă influenţe stilistice din Nordul Italiei
şi relevă primele semne ale Renaşterii în pictura clujeană.
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.