Strategia de dezvoltare a Țării Făgărașului

INTRODUCERE

Dezvoltarea şi promovarea turismului presupune existenţa unui potenţial turistic care prin atractivitatea sa are menirea să incite şi să asigure integrarea unei zone, regiuni cu vocaţie turistică în circuitele turistice interne şi internaţionale şi care să permită accesul turiştilor prin amenajări corespunzătoare

Lucrarea de faţă îşi propune să analizeze potenţialul turistic al Ţării Făgăraşului considerată o zonă etno-geografică cuprinsă între Olt şi Munţii Făgăraş. Se prezintă ca un şes lung de aproximativ 65 km şi lat de 5-18 km ce se întinde de la Turnu Roşu, spre răsărit, până în Munţii Perşani. Zona a fost numita Ţara Făgăraşului, datorită cetăţii ridicate în oraşul Făgăraş. Ţara Făgăraşului sau Ţara Oltului este una dintre cele mai mari şi mai bine individualizate depresiuni de contact ale Transilvaniei, mărginită la sud de Munţii Făgăraş şi Persani şi la nord, nord-est de limitele sudice ale platoului Târnavelor; cursul viguros al Oltului o străbate de la est spre vest.

Ţara Făgăraşului reprezintă prin complexitatea peisagistică, diversitatea, valoarea calitativă şi cantitativă a resurselor turistice naturale şi antropice un spaţiu de o importanţă majoră, prioritar pentru implementarea strategiilor de dezvoltare a turismului. Unicitatea sa, conferită de superlativele geografice naturale şi antropice, imprimat de modul îmbinării componentelor de mediu asigură favorabilitatea maximă pentru formarea şi dezvoltarea unei destinaţii şi a unui produs turistic competitiv.

Această zonă este rurală, şi oferă un potenţial turistic natural şi antropic remarcabil, iar satul o destinaţie captivantă. Ea mai este încă, un meleag al satelor tradiţionale, cu gospodării pline de animale ce oferă produse ecologice, cu utilaje agricole, case cu muşcate în ferestre ori fântâni cu cumpănă. La prima vedere, ele pot părea stranii, inedite pentru citadini, sau turiştii străini, de aceea întâlnirea lor stârneşte o imediată reacţie de simpatie.

CAPITOLUL I

EVALUAREA POTENŢIALULUI TURISTIC AL ŢĂRII FĂGĂRAŞULUI

1.1. Prezentare generală

Ţara Făgăraşului sau Ţara Oltului este una dintre cele mai mari şi mai bine individualizate depresiuni de contact ale Transilvaniei, mărginită la sud de Munţii Făgăraş şi Perşani şi la nord, nord-est de limitele sudice ale platoului Târnavelor; cursul viguros al Oltului o străbate de la est spre vest. Impresia pe care o lasă zona este puternica ei unitate geografică. Dinspre munte, spre ses, este brăzdată de numeroase văi a căror nume sunt împrumutate de la satele aşezate perechi, unul în susul, altul in josul apelor.

Munţii Făgăraş sunt cei mai înalţi şi mai masivi din Carpaţii sud-estici având opt vârfuri de peste 2 500 m altitudine şi 169 vârfuri de peste 2 000 m altitudine. În zonele aflate la poalele masivului s-au dezvoltat numeroase structuri turistice şi agroturistice, dar acestea nu se adresează cu precădere turiştilor ce vizează arealul montan pentru vizitare şi drumeţie montană, ci, în special, celor cu preferinţe legate de turismul rural, de sejur sau de sfârşit de săptâmână, urmărind în principiu relaxarea, însoţită de petrecerea timpului liber într-un cadru natural atractiv. S-au dezvoltat, în special, structurile de primire turistice aflate în arealele localităţilor din zona de nord a masivului, cu precădere în perimetrul zonei turistice Sâmbăta, a oraşului Avrig (zona sudică a teritoriului administrativ), a comunei Cârţişoara şi pe Valea Dejanilor. În perimetrul sudic al masivului, activitatea turistică individuală, la nivelul amenajărilor de structuri de primire turistice, s-a evidenţiat în arealele localităţilor Arefu şi Rucăr, chiar dacă aceasta din urmă, datorită distanţei, nu influenţează în mare măsură activitatea turistică din zona viitoarei arii naturale protejate a Parcului Natural Făgăraş.

Potenţialul turistic de excepţie al Ţării Făgăraşului este insuficient valorificat şi cunoscut, în prezent se lucrează la un program coerent de promovare a acestui produs turistic cu valoare de unicat în oferta montană din România. Promovarea Ţării Făgăraşului ca zonă turistică cu potenţial deosebit va avea urmări importante în economia zonei. Din punct de vedere economic, se poate aştepta în zonă incidenţa atât a efectelor pozitive, de creştere, dezvoltarea mediului de afaceri ca urmare a intrărilor de capital, creşterea veniturilor comunităţilor, dar se pot aştepta totodată şi efecte negative, de utilizare necorespunzătoare a resurselor naturale, materiale sau financiare atrase.

1.2. Analiza ofertei

1.2.1.Factori naturali

Ţara Făgăraşului cu deschiderea largă spre fertila luncă a Oltului, are o geneză tectonică şi de eroziune. Depresiunea cuprinde două tipuri principale de relief ce se succed dinspre munte, sub forma unui vast amfiteatru cu deschiderea către nord, spre lunca largă a Oltului şi Podişul Hârtibaciului cu tipul de peisaj alpin si montan, cu munţi înalţi, creste şi relief glaciar, un peisaj de dealuri de înălţime mijlocie şi o zonă depresionară de şes alcătuind o unitate geografică complexă cu un potenţial turistic natural şi antropic de excepţie. Relieful muntos ocupă în total circa 35 % din suprafaţa Ţării Făgăraşului, iar cel depresionar şi deluros, circa 65%. Asocierea masivului muntos cu şesul depresionar al Făgăraşului, creează contraste altimetrice scoţând mult în evidenţă munţii Făgăraşului, afirmându-i spectaculos în peisaj, motiv pentru care vestitul geograf francez Emmanuel de Martonne i-a denumit „Alpii Transilvaniei”.