Managerii reprezintă un grup de persoane împuternicite, special pregătire, care orientează, coordonează și dirijează activitatea tuturor membrilor unei organizații spre îndeplinirea întocmai a obiectivelor prestabilite. Ei sunt angajații care dețin în cadrul organizațiilor funcții de conducere ce implică atribuții care condiționează derularea corespunzătoare a componentelor procesului de manA¬agement: previziunea, organizarea, coordonarea, antrenarea și control -evaluarea; ei reprezintă factorii principali ai oricărui proces de conducere, influențând direct, prin activitatea și deciziile lor, acțiunile și comportamentul altor persoane.
Conceptul de "manager' sau "cadru de conducere' se regăsește în literatură de specialitate prin definiri și opinii diferite, mai ales din punctul de vedere al sferei sale de cuprindere. Astfel, specialistul american PDrucker include în"cadre' nu numai conducătorii propriu-ziși ci și specialiștii și alte persoane care pot luă decizii cu influența asupra activității firmei, exceptându-i totodată pe maiștri.
P.Bolinet este de părere că un conducător este o persoană care își obține rezultatele prin alții, într-un mod asemănător, M. Parker Follet definește managerul că o persoană care stăpânește "artă de a determină realizarea unorscopuri cu ajutorul oamenilor'.
A. Tabachiu consideră că orice persoană care ocupă o funcție de conducere într-o organizație socio-economică reprezintă un cadru de conducere, indiferent de treaptă ierarhică pe care se află.
Specialiștii din țara noastră consideră că definirea managerului necesită separarea acestuia de aparatul de specialitate. Ei converg spre părerea că managerul este reprezentat de persoana care exercită procesul de conducere în virtutea obiectivelor, competențelor și responsabilităților cuprinse în funcția pe care o ocupă.
Calitatea procesului de management și, implicit, a rezultatelor obținute de o unitate economică depind într-o măsură apreciabilă de conducătorul ei. Din acest punct de vedere, specialiștii afirmă că nu există firme cu rezultate bune sau rele, ci bine sau rău conduse.
Apreciind importanța decisivă a conducătorului pentru succesul firmei de afaceri, James Burnham în lucrarea "The managerial Revolution ' (publicată la New York în 1941) a impus în mod tranșant noțiunea de manager că vector al inovației și eficienței. El a definit managerii ca un grup social capabil să organizeze o întreprindere în spirit novator și expansionist, a accentuat cu pregnantă rolul esențial, dinamic al managerului performant și a pus în evidență primatul managerial.
Ideea de mare valoare și actualitate lansată de lucrarea lui Burnham este aceea că orice societate are nevoie de buni manageri; numai așa economia ei poate să prospere prin expansiune, modernitate, competitivitate și eficiență.
În același context, Alfred Chandler susține că firma de afaceri modernă a devenit o instituție viabilă abia după ce"mâna vizibila' a conducerii s-a dovedit a fi mai eficientă decât " mâna invizibilă ' a forțelor pieței în coordonarea fluxului de resurse din cadrul economiei, întreprinderile nu pot dobândi o rentabilitate durabilă fără ca managerii lor să aplice o strategie și fără a crea ierarhia de conducere capabilă de a lua locul pieței de desfacere în planificarea, coordonarea și urmărirea activităților proprii; altfel spus, managerii decid șansele de supraviețuire a firmelor.
Managerul este în esență liantul, catalizatorul, forța care conduce schimbarea, coordonarea și controlul într-o organizație. Sarcina lui este să realizeze ambianță propice pentru ca efectul grupului să fie orientat în sensul în care indivizii vor contribui la obiectivele grupului cu cel mai scăzut volum al unor resurse (input-uri) ca: bani, timp, efort, disconfort și materiale.
Cine sunt însă cei mai buni manageri? Aceasta este o problemă a valorilor. Cei mai buni manageri fac ca lucrurile"să mearga' cum trebuie. Am putea spune că există o singură funcție a managementului și această constă în faptul că managerii pun lucrurile în mișcare. Poate că pare prea simplist, dar acesta este un truism.
Misiunea managerilor într-o organizație este aceea de a transforma sarcinile acesteia în acțiuni concrete în vederea atingerii unor obiective. Ei acționează pentru reducerea risipei și maximizarea eficienței, își motiveazasubordonatii să muncească și muncesc cu plăcere și pasiune pentru organizație, își exercită munca de conducere fără a-și exterioriza strident prezența, dar dacă munca lor discretă nu ar fi corespunzătoare, s-ar instală haosul.
Managerii valoroși nu sunt supraoameni, sunt pur și simplu profesioniști abili care pot determina oamenii să muncească. Ei sunt oameni receptivi, care acționează pe bază cunoștințelor acumulate dintr-o varietate de surse; acestea le permit să înțeleagă lecțiile trecutului și să anticipeze viitorul.
Universitatea „Ştefan cel Mare” Suceava
Facultatea de Ştiinţe Economice si Administrarea Afacerilor
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
