Patrimoniul Turistic al Județului Alba

Prezentarea generală a judeţului Alba

Suprafaţa: 6231 km (2,6% din suprafaţa României), al 16-lea judeţ ca mărime.

Reşedinţa: Municipiul Alba Iulia, cu o populaţie de cca. 73000 de locuitori.

Municipii: 3 (Alba Iulia, Aiud, Blaj).

Oraşe: 7 (Abrud, Câmpeni, Cugir, Ocna Mureş, Sebeş, Teiuş, Zlatna).

Comune: 66.

Sate: 657.

Clima: Variată, temperatura medie anuală este de +10,5○C.

Poziţia geografică

Situat în partea central-vestică a ţării, la marginea de vest a întinsei depresiuni a Transilvaniei, judeţul Alba cuprinde în limitele sale teritoriale trei mari unităţi naturale: Munţii Apuseni (în Vest până în zona de izvoare a Someşului Cald şi Rece, respectiv a Arieşului Mare şi Arieşului Mic), Carpaţii Meridionali în Sud (o parte din Munţii Şurianu la vest de valea Sebeşului şi Munţii Cândrelului la Est de Sebeş) şi Podişul Târnavelor în est şi Podişul Secaşelor.

Conturul judeţului are forma unui triunghi al cărui vârf sudic pătrunde în Munţii Şurianu până aproape de izvoarele Tartarăului şi a Sălanelor, iar latura nordică se sprijină pe munţii Bihor, aproape de interfluviul ce separă bazinul Arieşului de cel al Crişului Negru şi al Someşului Mic. Latitudinal, între punctele extreme, judeţul însumează o distanţă de cca. 129 km, de la izvoarele Arieşului Mic şi până în Estul comunei Cetatea de Baltă. În nord, se învecinează cu judeţele Bihor şi Cluj, în est cu Mureş şi Sibiu, iar în vest cu Arad şi Hunedoara.

Între limitele sale totalizează o suprafaţă de 6231 km2 ceea ce reprezintă 2,6% din suprafaţa ţării situându-se din acest punct de vedere pe locul 16 între judeţele ţării.

Relieful şi tectonica complicată a regiunii au contribuit la înzestrarea cu frumuseţi naturale a judeţului. Compartimentarea în blocuri, scufundarea inegală şi jocul pe verticală al acestora, prezenţa faliilor şi a culoarelor de dealuri şi podişuri, munţi care la rândul lor, se reflectă în peisajul foarte variat şi atrăgător de la cel de luncă şi podiş la cel al creşterilor muntoase înalte.

Numeroase depresiuni tectonice din zona montană, modelate utlerior de eroziune (Zlatna, Ţara Moţilor, Trascău) sunt intens umanizate, iar aşezările omeneşti au vechimi de milenii.

Populaţia judeţului 402 097 locuitori la 1 Iulie 1997, din care 50,4% femei.

Structura populaţiei active pe ramuri ale economiei

Ramura Economică Procente

Silvicultura şi exploatări forestiere

Agricultura

Construcţii

Industrie

Comerţ, reparaţii şi întreţinere auto a bunurilor personale şi de uz casnic

Hoteluri şi Restaurante

Transport şi depozitare

Poştă şi Telecomunicaţii

Activităţi financiar bancare şi de asigurări

Tranzacţii imobiliare, închirieri şi servicii prestate întreprinderilor

Administraţie publică şi apărare, asistenţă socială obligatorie

Învăţământ

Sănătate şi Asistenţă socială

Alte activităţi de servicii colective

Economia

1.Industria este ramura principală a economiei judeţului Alba, caracterizată printr-un grad mare de diversitate.

• Industria Extractivă a minereurilor nemetalifere (auro-argentifere şi cuprifere), a căror prelucrare se face la Zlatna, Este prezentă la:

- Baia de Arieş, Roşia Montană, Abrud, Zlatna, Almăşu Mare, Bucium.

• Industria constructoare de maşini şi a prelucrării metalelor, este prezentă la:

- Alba Iulia, Cugir, Aiud.

• Industria chimică este prezentă la

- Ocna Mureş şi Zlatna.

• Industria celulozei şi a hârtiei, prezentă la

- Petreşti

• Industria de prelucrare a lemnului şi cherestea

- Câmpeni, Sebeş, Albac, Abrud, Baia de Arieş, Vidra.

• Industria materialelor de construcţii

- Alba Iulia, Aiud, Sântimbru

2. Agricultura şi Silvicultura. Agricultura este a doua ca importanţă economică. Principalele subramuri sunt: cultura plantelor, pomicultura, viticultura şi creşterea animalelor.

În ceea ce priveşte silvicultura au fost întreprinse o seamă de măsuri pentru refacerea şi întreţinerea fondului forestier, cât şi pentru exploatarea raţională a pădurilor. În cadrul judeţului Alba, pădurile ocupă o suprafaţă de 226 mii hectare, ceea ce reprezintă 33% din suprafaţa totală, 70% din cea a zonelor de munte, 25% din zona de deal, 5% din zonele colinare şi de câmpie, fiind repartizate din puncte de vedere geografic astfel: Munţii Apuseni (108 mii hectare), Munţii Sebeşului (60 mii hectare), bazinul Mureşului şi al Târnavelor (36 mii hectare).

3.Telecomunicaţii. Serviciile de bază sunt asigurate de Direcţia de Telecomunicaţii Alba, sucursală a Societăţii Naţionale „Romtelecom” S.A.

Lucrări publice, amenajări urbane, locuinţe

Fondul locativ În proprietate publică În proprietate privată Total Judeţ

Numărul locuinţelor

Numărul camerelor de locuit

Suprafaţa locuibilă (m2) 6212

14 830

236 898 131 582

300 537

4 583 963 138435

316897

4848522

Infrastructura de bază Lungimea (km)

Drumuri publice, din care drumuri naţionale

Drumuri judeţene şi comunale

Linii de cale ferată, din care electrificată

Reţea de alimentare cu apă

Reţea de canalizare 1972/419

1553

315/148

760,5

287,3