Turismul rural, prin formele sale particulare, a devenit tot mai atractiv ca mecanism de preîntâmpinare a problemelor mediului rural şi mulţi cercetători consideră că viitorul comunităţilor rurale se află în oportunităţile economice, sociale şi politice create prin turism. Astfel, turismul rural s-a transformat într-o activitate prosperă, cu o creştere rapidă şi un rol important în planul dezvoltării economice a comunităţilor rurale.
Satul romanesc-în general, şi cel cu vocaţie turistică-în special, reprezintă un produs turistic inedit în egală măsură atât pentru piaţa naţională cât şi pentru cea mondială.
Cadrul geografic
Comuna Veţel se află amplasată în partea centrală a judeţului Hunedoara, fiind alcătuită din următoarele localităţi: Veţel - reşedinţa de comună, Boia Bârzii, Bretelin, Căoi, Herepeia, Leşnic, Mintia, Muncelu Mic, Muncelu Mare, Runcu Mic. Suprafaţa comunei este de 11389 ha.
Comuna Veţel este considerată una din cele mai dezvoltate comune din judeţul Hunedoara.
Sistemul rural al comunei are două caracteristici habitaţionale diferite, unul specific aşezărilor de pe Valea Mureşului, în care se includ satele Mintia, Veţel, Leşnic şi marginal satele Herepeia, Bretelin şi Căoi; şi altul specific ţinutului pădurenilor din Munţii Poiana Ruscă, de care aparţin satele Muncelu Mic, Muncelu Mare, Boia Bîrzii şi Runcu Mic.
Accesul în comună se face pe drumul european E68 (DN 7) care străbate ţara de la Arad la Bucureşti prin oraşele Deva, Orăştie, Sibiu şi Braşov .
Aflată într-un cadru natural splendid şi locuită de oameni ospitalieri, comuna Veţel poate beneficia din plin de avantajele economice ale agroturismului, fără deteriorarea mediului înconjurător. Case de vacanţă apărute la intrarea în sat şi pe Valea Caoiului împrospătează peisajul şi îi aduc un aer modern, păstrând naturaleţea văii.
Istoricul localităţii
Comuna Veţel are un bogat trecut istoric atestat de numeroase vestigii şi monumente care relevă existenţa civilizaţiei umane pe aceste meleaguri din cele mai vechi timpuri şi continuând până în epoca modernă şi contemporană.
Cele mai vechi vestigii datează din epoca neolitică, dar mai ales din perioada dacică şi romană descoperite pe locul aşezării civile şi militare de la Micia, cunoscută în istorie ca având o mare importanţă pentru provincia romană Dacia.
Importante monumente se păstrează şi din Evul Mediu, cele mai reprezentative fiind Biserica de piatră de la Leşnic, Castelul feudal şi Biserica de lemn de la Mintia.
Locuitori ai comunei au participat la marile evenimente istorice din viaţa poporului român, cum au fost: războaiele împotriva turcilor conduse de Iancu de Hunedoara, Răscoala lui Horea, Cloşca şi Crişan, Revoluţia de la 1848, Marea Unire de la 1 decembrie 1918 şi cele două războaie mondiale.
Cercetările arheologice au demonstrat existenţa unor urme de locuire în zona Mintia datate în perioada pre-romană. În vechime, ruinele Miciei au fost exploatate de locuitorii zonei, care au refolosit piatră şi alte materiale de construcţie. Ruinele au atras atenţia amatorilor de antichităţi începând cu secolul al XVIII-lea. Monumentele epigrafice descoperite pe teritoriul Miciei au intrat în colecţiile particulare Brukenthal, Josika, Varadi, Nopcea, Spanyik şi Kuun.
Din secolul al XVIII-lea până în 1905 au fost expuse în parcul castelului lui Samuel Brukenthal din Avrig, judeţul Sibiu, patru monumente aduse din fosta Micie romană. Şase monumente au fost duse la castelul feudal de la Brănişca al baronului Josika, două au intrat în colecţia Spanyik din Deva, alte cinci fiind semnalate în clădirea prefecturii Deva, devenită ulterior Şcoala Normală.
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
