Dezvoltarea Turismului în Regiunea Nord-Vest și în Judetul Bistrita-Nasaud

I.Regiunea Nord-Vest

1.Caracteristici demo-geografice

Regiunea Nord-Vest are o suprafaţă de 34.159 km² reprezentând 14,3% din suprafaţa totală a ţării. Este alcătuită din 6 judeţe (NUTS 3): Bihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Maramureş, Satu Mare şi Sălaj. Populaţia Regiunii Nord-Vest era în anul 2005 de 2.737.400 locuitori (12,6% din populaţia totală a ţării) şi are o densitate medie de 80,1 locuitori/kmp. Dinamica populaţiei regiunii este caracterizată de un spor natural de –1,7‰ în 2004, cea mai redusă valoare înregistrându-se în Sălaj (-3,0‰), iar cea mai ridicată în Bistriţa-Năsăud (0,0‰), singurul judeţ din regiune care nu a înregistrat un spor natural negativ .

Gradul de urbanizare al regiunii, la nivelul anului 2005, era de 53,1%, dar la nivel intraregional,existau diferenţierii mari, acesta variind de la 36,2% (jud. Bistriţa-Năsăud) până la 67,0% (judeţul Cluj).

Din punct de vedere fizico-geografic, 28% din suprafaţa regiunii este ocupată de unităţi

muntoase, 30% de unităţi deluroase, iar 42% de unităţi de câmpie şi largi culoare

depresionare.

Reţeaua de localităţi a Regiunii Nord-Vest cuprinde 42 de oraşe şi 1.802 de sate grupate în 402 de comunei.

2.Transport

Pe ansamblul regiunii, infrastructura de transport, mediu şi energetică este mai bine

dezvoltată comparativ cu alte regiuni, dar lipsa investiţiilor timp de decenii a adus diferiteletipuri de infrastructură într-o situaţie precară.

Aşezată la intersecţia axelor de comunicare nord-sud şi est-vest, regiunea dispune de o reţea de drumuri destul de densă (34,7 km/100 km2). Corelat cu nivelul general de dezvoltare economică, judeţele Maramureş (25,0 km/100 km2), Bistriţa-Năsăud (28,1 km/100 km2), au cele mai reduse reţele de drumuri publice prin raportare la suprafaţă.

3.Utilităţi publice

La nivelul Regiunii Nord-Vest se remarcă discrepanţe între judeţe în ceea ce priveşte situaţia alimentării cu energie electrică. Mai există încă sate, cătune sau gospodării izolate

neelectrificate, concentrate mai ales în zona Munţilor Apuseni şi în zona montană din nord.

Grave disfuncţionalităţi în alimentarea cu energie electrică se înregistrează în jud.

Maramureş, atât în mediul rural cât şi în mediul urban (Sighetu Marmaţiei, Borşa, Seini,

Târgu Lăpuş şi Vişeul de Sus), precum şi în jud. Bistriţa Năsăud şi într-o anumită măsură

chiar şi în judeţele Satu Mare şi Cluj (Satu Mare, Negreşti-Oaş, Tăşnad, etc.).

Majoritatea judeţelor regiunilor se confruntă cu probleme de alimentare cu apă potabilă.

Reţeaua publică de alimentare cu apă potabilă este insuficient dezvoltată pentru a corespunde nevoilor populaţiei, atât în mediul rural cât şi în mediul urban, iar în

Maramureş poluarea straturilor freatice datorată infiltrărilor de reziduuri nemetalifere, periclitează grav sănătatea populaţiei, chiar în arealele cu reţele convenţionale sau unde instalaţiile de tratare sunt insuficiente sau vechi.

În localităţile rurale din Podişul Transilvaniei resursele de apă sunt reduse şi nepotabile din cauza domurilor gazeifere şi a zăcămintelor saline. Aceste zone necesită lucrări prioritare de alimentare cu apă în sistem centralizat.

Calitatea mediului din regiune este afectată de impactul negativ al unor activităţi economice.Principalii poluanţi sunt: pulberile sedimentabile în judeţele Cluj şi Sălaj; amoniac în judeţele Bistriţa-Năsăud, Maramureş, Sălaj; dioxid de sulf şi cadmiu în judeţele Cluj şi Sălaj; fluor şi compuşi ai acestuia în judeţul Satu Mare, pulberi de metale cuprifere şi plumb.

La sfârşitul anului 2005 numărul localităţilor cu instalaţii de alimentare cu apă potabilă din regiune a fost de 330, lungimea totală simplă a reţelei de distribuţie a apei fiind de 7.245 km. O problemă majoră a spaţiului rural este lipsa reţelei de apă potabilă - dintr-un total de 1.802 de localităţi, sunt racordate la reţeaua de apă potabilă doar 40%.

Sistemele centralizate de canalizare publică sunt o problemă la nivelul întregii regiuni.

Numărul localităţilor cu instalaţii de canalizare publică era la sfârşitul anului 2005 de 99 (cu 4 mai multe faţă de 1995), lungimea totală simplă a reţelei de canalizare avea 2571 km (extinsă cu 621 km. faţă de 1995).

Cele mai multe staţii de epurare orăşeneşti au fost realizate în urmă cu peste 25 de ani; ele se află într-un avansat grad de uzură fizică şi morală, având totodată capacitatea de epurare insuficientă pentru apa uzată. Reţeaua de canalizare existentă în spaţiul rural reprezintă 4% din total, un procent care plasează regiunea din punct de vedere al calităţii vieţii şi accesul populaţiei la infrastructuri edilitare pe ultimele locuri din ţară.

4.Servicii sociale

Trei din cele 6 judeţe ale regiunii (Bihor, Sălaj şi Cluj) nu au instituţii de îngrijire la

domiciliu. Au fost identificate mai multe clădiri care necesită reabilitare şi modernizare

pentru diferite tipuri de beneficiari.

Zone problemă

În cadrul Planului de Amenajare a Teritoriului Regiunii Nord-Vest, au fost identificate o serie de zone problemă, caracterizate de condiţii economico-sociale precare, dar diferite în funcţie de specificul local al fiecărei zone:

• Zona Codrului, situată la interfaţa judeţelor Maramureş, Satu Mare şi Sălaj, caracterizată prin: număr ridicat de gospodării neelectrificate, dotări sociale precare, economie de subzistenţă generalizată, capăt de drumuri, ş.a.