Analiza structurilor turistice din Satu Mare

Previzualizare referat:

Cuprins referat:

1.Localizare si caracterizare judet 3
1.1.Scurt istoric 3
1.2.Asezare si cai de acces 4
1.2.1.Asezare 4
1.2.2. Suprafata 4
1.2.3.Cai de acces 4
1.3.Profilul economic 5
1.3.1.Industrie 5
1.3.2.Agricultura 5
1.3.3.Comert 5
1.3.4.Transport 6
1.3.5.Contributia la PIB 6
2.Prezentarea potentialului turistic al judetului 7
2.1.Resurse turistice naturale 7
2.1.1.Relief 7
2.1.2.Clima 7
2.1.3.Flora si fauna 7
2.1.3.1.Vegetatie 7
2.1.3.2.Fauna 7
2.1.4.Hidrografie 8
2.1.5.Rezervatii si monumente ale naturii 8
2.1.5.1.Rezarvatii naturale geologice 8
2.1.5.2.Specii de plante ocrotite 8
2.2.Resurse turistice antropice 8
2.2.1.Monumente arheologice 8
2.2.2.Case memoriale 9
2.2.3.Monumente istorice 10
2.2.4.Arta si arhitectura 10
2.2.5.Muzee 11
2.2.6.Etnografie si folclor 11
3.Analiza bazei tehnico-materiala si a ofertei de servicii 12
3.1.Unitati de cazare pe tipuri si categorii de confort 12
3.2.Unitati de alimentatie publica 14
3.3.Unitati de agrement 17
3.4.Unitati de tratament 18
4.Analiza indicatorilor circuitului turistic 19
4.1.Numarul turistilor 19
4.2.Numar innoptari 19
4.3.Sejurul mediu 20
4.4.Densitatea turistica 20
5.Propuneri de valorificare 22
6.Biblografie 23

Extras din referat:

1.Localizare si caracterizare judet:

1.1.Scurt istoric

Județul Satu Mare, străbătut de vechiul râu Someș și locuit din timpuri imemorabile de geto-daci, a fost un leagăn al culturii și civilizației românești. Săpăturile arheologice din Țara Oașului, de la Ardud, Medieșu-Aurit, Homorod șiSanislău au scos la lumină relicve atestând viața umană în această regiune începând încă din Paleolitic. Un punct de reper al istoriei acestei regiuni este reprezentat de daci, care au trăit aici aproape 1000 ani creând o remarcabilă civilizație. Drept model se poate lua așezarea Medieșu Aurit, unde se găsesc rămășițele a 13 cuptoare de olărit, reprezentând cel mai mare tezaur arheologic de acest fel din țară. La sfârșitul secolului al IX-lea și începutul secolului al X-lea, regiunea a făcut parte din Voievodatul lui Menumorut care a avut cetatea de scaun la Sătmar (Castrum Zotmar), cucerită de unguri după lupte crâncene care au durat trei zile, după cum menționează Cronicarul Anomin în Gesta Hungarorum. Situându-se la intersecția unor importante drumuri comerciale și având bogate resurse naturale, atestate în scrierile istorice din anul 1181,comitatul Sătmar a avut o istorie tumultoasă.

Cetățile de la Satu Mare, Ardud, Medieșu-Aurit, Carei ș.a., ale căror ruine rezistă până astăzi, apoi bisericile romane de la Acâș (secolul al XIII-lea) și bisericile gotice de la Ardud, Eriu-Sâncrai, Beltiug ș.a., atestă continuitatea existențială a locuitorilor acestei zone. După bătălia de la Mohács (1526), județul Satu Mare a fost revendicat atât de principii austrieci cât și de principii transilvăneni. În vara anului 1601 Mihai Viteazul și-a stabilit tabăra la Moftin pentru 20 de zile, pregătindu-se pentru pentru bătălia de la Gurăslău, ultima sa victorie. Peste mai bine de 100 de ani, în 1711, armata prințului Francisc Rakoczi al II-lea s-a predat în fața trupelor austriece la Moftin. În 1657 cetatea și comitatul Sătmar au fost cucerite de polonezi. Tratatul de pace poartă semnătura colonelului Jan Sobieski, viitorul rege al Poloniei.

Între 1660-1661 trupele otomane au devastat întreg ținutul. Guvernarea habsburgică de după 1711 a adus o perioadă de stabilitate și prosperitate în zonă. Coloniștii germani ajung aici în secolul al XVIII-lea și se stabilesc pe proprietatea conților Karoly de Carei. Cele două războaie mondiale și Unirea Transilvaniei cu România la 1 decembrie 1918 sunt cele mai importante evenimente istorice ale județului din secolul XX. Memorialul ridicat la Carei în 1964, o sculptură de Vida Geza, este probabil cel mai elocvent simbol al istoriei secolului XX.

1.2.Asezare si cai de acces

1.2.1.Asezare:

Judeţul Satu Mare este situat in Nord Vestul României, în zona transfrontalieră cu Ungaria şi Ucraina.

Judeţul Satu Mare face parte din Regiunea de Nord Vest şi de asemenea din Euroregiunea Carpatică.

Puncte de trecere a frontierei (vamă) :

-Petea (rutier)

-Halmeu (rutier şi feroviar)

-Urziceni (rutier)

-Berveni (feroviar)

-Satu Mare (aerian)

1.2.2.Suprafata:

Judeţul Satu Mare are o suprafaţă de 4.418 km2 (1,85 % din teritoriul naţional).

Folosinţa terenurilor :

-72% terenuri agricole

-18,2% păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră

-2,2% râuri

-7,2 % suprafaţă locuită

-0,4% alte suprafeţe

1.2.3.Cai de acces:

Rutiere - E81(DN 1F)- Satu Mare - Zalau (Oradea, Cluj, Bucuresti),

- E671(DN 19) Satu Mare-Oradea, E58(DN 1C) Baia Mare- Satu Mare; -- -DN19A- Sighetu Marmatiei-(Pasul Huta)- Negresti Oas - Satu Mare- Petea(vama)- Ungaria; DN1C - Baia Mare- Seini- Halmeu -(vama)- Ucraina;

Linia ferata -402 ( Ungaria-(Oradea)-Valea lui Mihai- Carei;Satu Mare- Ucraina);

-400 -Bucuresti- Baia Mare- Satu Mare;

-412 (Zalau- Sarmasag- Carei- Ungaria); carei - Tasnad - (Simleul Silvaniei) - Zalau;

Aeroport la Satu Mare

Puncte vamale la frontiera-rutier si cale ferata

-Halmeu (--> Ucraina),

-Cale ferata Carei-Berveni-->Ungaria,

-rutier- Petea (--> Ungaria), trafic local Tarna Mare (--> Ucraina) Urziceni-Vallaj (Ungaria).

1.3.Profilul economic

1.3.1.Industrie:

Extractiva - nisip; prelucrarea lemnului si mobila; industrie usoara - confectii, tricotaje, textile, incaltaminte; electronica si electrocasnica - Satu Mare; industrie alimentara - panificatie, carne si mezeluri, branzeturi, semipreparate, conserve legume fructe;

1.3.2.Agricultura:

Agricultura atrage 44,7% din populatia ocupată a judeţului. Producţia vegetală a reprezentat 69,9% din total, iar producţia animală 29,5%

Judeţul Satu Mare dispune de o suprafaţă agricolă de 317,5 mii hectare, din care 223,9 mii hectare teren arabil (70,5%).Terenul arabil este destinat potrivit specificului local, în special culturii cerealelor, care ocupă în jur de 63,2% din suprafaţa agricolă.

Cereale: grau, secara, orz, ovaz, porumb, sorg

Legume: cartof, ceapa, conopida, dovleac, fasole, hrean, marar, morcov, pastarnac, patrunjel, ridichi, sfecla, soia, telina, usturoi, varza; Fructe: caise, cirese, gutui, mere, nuci, pere, prune, visine; (arbusti sau de gradina) afine, mure, zmeura, fragi;

Podgorii:- Sanislau, Halmeu;

Plante tehnice: in, canepa, sfecla, soia, floarea soarelui;

Avicultura: pui, gaini ouatoare, rate, gaste;

Zootehnia: oi, capre, porci, vite, cai, magari,

Piscicultura: crap, caras, salau, stiuca, somn, fitofag, platica, lin, biban;

Flori si plante medicinale;

1.3.3.Comert

În activitatea de comerţ exterior, exporturile s-au cifrat în anul 2006 la 486 milioane euro în preţuri FOB.

Pe grupe de mărfuri, structura acestuia se prezintă astfel: maşini şi echipamente 47,2%, materiale textile şi articole din acestea 19,2% (în scădere faţă de anul anterior), metale comune şi articole din metal 10,7%, mobilier 7,7% (în declin pronunţat), încălţăminte 6,4%.

Importul de mărfuri al agenţilor economici cu sediul în Satu Mare a însumat, în aceeaşi perioadă, 554 de milioane euro în preţuri CIF.

Ca structură, importurile sunt formate din: maşini şi echipamente 37,1%, materiale textile şi articole din acestea 11,5%, metale comune şi articole din acestea 13,5%, materiale plastice, cauciuc şi articole din acestea 7,2%, produse alimentare, băuturi şi tutun 1,7%.

1.3.4.Transporturi

Aeroportul Internaţional Satu Mare are în acest moment o situaţie dezavantajată, existând doar curse către Timişoara (CarpatAir), putând totodată să primească curse charter ( interne şi internaţionale ) de pasageri sau de mărfuri. Cursa către Timişoara face legătură cu zborurile Companiei CarpatAir din Timişoara către München, Stuttgart, Torino, Bergamo, Verona, Roma, Napoli şi Trieste. Din luna octombrie 2007, cursele Satu Mare – Bucureşti ale companiei Tarom vor fi reluate.

Descarcă referat

Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.

Structură de fișiere:
  • Analiza Structurilor Turistice din Satu Mare.doc
Alte informații:
Tipuri fișiere:
doc
Nota:
8/10 (1 voturi)
Nr fișiere:
1 fisier
Pagini (total):
22 pagini
Imagini extrase:
22 imagini
Nr cuvinte:
3 796 cuvinte
Nr caractere:
25 229 caractere
Marime:
129.43KB (arhivat)
Publicat de:
NNT 1 P.
Nivel studiu:
Facultate
Tip document:
Referat
Domeniu:
Turism
Predat:
la facultate
Materie:
Turism
Sus!