Scurt istoric al grecilor din România

"Fie ca e vorba de Acorion, solul lui Burebista, de Pilarino, medicul lui Constantin Brancoveanu, de Apostol Arsaki, primul minisru al lui Al. I. Cuza ori de bancherul N. Chrissoveloni din perioada interbelica - grecii sunt integrati organic in viata cotidiana a geto-dacilor, apoi a romanilor. Nici un alt popor, mai apropiat ori mai departat de hotarele noastre, nu se poate masura cu grecii in privinta influentei exercitate asupra romanilor, a foloaselor dobandite dintr-o convietuire inaugurata in epoca elenistica si extinsa astazi la societatile transnationale", scria istoricul Georgeta Filitti.

Intr-adevar, istoria legaturilor dintre greci si romani este una indelungata. Prezenta unor puternice comunitati proto-grecesti pe actualul teritoriu al Romaniei este atestata incepand cu secolul al VII-lea i.Hr. pe tarmul vestic al Marii Negre, odata cu inceputul marii colonizari grecesti, care s-a extins pe coastele intregii Mediterane. Ionienii din Milet au infiintat la Marea Neagra colonia Istros, denumita mai tarziu Histria. Dupa aproximativ un secol, dorienii din Heracleea Pontica au infiintat orasul Calatis, iar milesienii s-au asezat pe spatiul orasului Constanta de astazi, intemeind cetatea Tomisului.

Aceste colonii grecesti au acumulat bogatii si au prosperat, devenind puternice si stralucitoare centre spirituale, locuitorii lor intretinand relatii excelente cu populatia autohtona, care le-a aparat de invaziile hunilor si avarilor.

Ulterior, in timpul existentei Imperiului roman si apoi a celui bizantin, prezenta unui element grecesc in granitele de astazi ale Romaniei este mai putin vizibila, fara a lipsi insa cu desavarsire. Lucrurile s-au schimbat destul de mult in Evul Mediu si indeosebi incepand din secolul al XVII-lea cand Poarta Otomana va decide sa guverneze Tara Romaneasca si Moldova prin intermediul unor slujbasi alesi special dintre grecii din Fanar (cartier al Constantinopolului). Mostenitori ai patrimoniului spiritual bizantin, cultivati si bogati, fanariotii vor juca un rol important - uneori contradictoriu - in istoria Tarilor Romane. Multi istorici vad in fanarioti niste "agenti activi ai civilizatiei" (pentru toleranta religioasa manifestata, promovarea ideilor iluministe, modernizare legislativa) dar nu e mai putin adevarat ca acestia, in calitate de domni ai tarilor romane, isi vor urmari propriul interes, obtinand beneficii materiale substantiale. Merita subliniat faptul ca din lungul sir al domnilor fanarioti, Ipsilanti, Ghica, Moruzi, Mavrocordat, Callimaki sau Sutu - cu exceptia lui Nicolae Mavrogheni, care a luptat alaturi de turci - cu totii vor sustine integritatea statala romaneasca, chiar daca acest lucru a fost o modalitate de a-si apara privilegiile si sursele personale de venit.

Dupa 1821, in urma miscarii de eliberare nationala a grecilor din Imperiul Otoman (si care a pornit de pe teritoriul Tarii Romanesti), fanariotii sunt inlaturati de la conducere si inlocuiti cu domni pamanteni. Dar grecii din tarile romane nu au fost reprezentati doar de fanarioti, istoricii pomenind si de tendintele unor greci din Principate, anume levantinii, ajunsi aici de-a lungul vremii cu diverse rosturi si avandu-l in frunte pe mitropolitul Dosithei Filitti. Ei doreau o confederatie balcanica multinationala sub suzeranitatea turceasca, o modalitate de aparare a fiecarei natiuni.

In Romania Mare, dupa 1918, comunitatile elene erau extrem de puternice. Grecii aveau scolile lor, bisericile, cinematografele, lacasele de ocrotire sociala, banci proprii. Toleranta autoritatilor si a romanilor simpli era maxima, intre romani si greci nefiind cunoscute in istorie conflicte de nici un fel. Cu toate acestea, multe dintre proprietatile comunitatii grecesti au fost confiscate de statul roman. Un numar mare de greci sosesc in Romania imediat dupa al doilea razboi mondial, plecati fiind din tara de origine din cauza persecutiilor politice. Daca la inceput se bucura de sprijin din partea autoritatilor romane, la scurt timp, la inceputul anilor '50, multor greci romani li s-a confiscat totul - averi personale si comunitare - sute dintre ei fiind deportati la Canal, unde nu putini au si murit.

Astazi, conform recensamantului din anul 2002, numarul estimat al grecilor din Romania este de 6 513, ceea ce reprezinta circa 0,02% din populatia Romaniei. Cei mai multi dintre ei traiesc in Bucuresti, Tulcea, Constanta, Braila, Galati, Hunedoara, Bacau, Dolj.

SCURT ISTORIC LEGAT DE GRECI SI BRAIL

SCURT ISTORIC LEGAT DE GRECI SI BRAILA Braila a fost si este un oras cosmopolit unde toleranta fata de alte natii a fost una dintre valori. In mozaicul etnic brailean, alcatuit din rusi lipoveni, romi, greci, evrei, maghiari, armeni, turci, germani, ucraineni, bulgari, italieni, elementul elen este fundamental prin contributia pe care grecii au avut-o, in special in perioada interbelica, la prosperitatea orasului si portului dunarean. Exista marturii arheologice care atesta ca in urma cu aproape douazeci si cinci de veacuri, la Braila poposeau elemente inaintate ale colonistilor eleni porniti spre miezul teritoriilor locuite de geti. Asa cum mai tarziu exista o serie de documente care pomenesc de existenta unuia sau altui negustor grec la Braila. De la 1538, an in care orasul cade sub stapanire otomana, la Braila se intemeiaza o Mitropolie - a Proilaviei - dupa numele grecesc al orasului, care a jucat un rol exceptional in istoria Brailei si a tuturor tinuturilor crestine ocupate de turci la nord de Dunare sau de Dobrogea si a durat pana in 1829 cand prin tratatul de la Adrianopol kazaua Brailei s-a desfiintat. Imediat dupa eliberarea de sub turci in 1829, alaturi de elementul romanesc, se constata asezarea la Braila a altor familii de greci, ei ocupandu-se in special cu negotul, conform traditiei.

In ceea ce priveste elementul neoelen brailean, se remarca de la inceputul activitatii sale in epoca moderna, dupa revenirea la Tara Romaneasca a orasului, contributia sa la viata economica, in special in domeniile comertului si industriei. Imediat dupa 1859 - momentul intemeierii statului national roman modern - a Romaniei - comunitatea greaca de la Braila se manifesta cu precadere in domeniul economic. Acum si in perioada urmatoare, Braila si comunitatea greaca de aici inregistreaza cea mai semnificativa dezvoltare, un progres in ritm exponential. Intr-un raport din 1860 al viceconsulului austriac de la Braila se spunea: "miscarea de vase in toate directiile strainatatii este aici cu mult mai importanta ca la Galati; dovada