In partea de nord-est a tarii, la granita cu tinutul Hertei (Ucraina), se intinde Tara de Sus a Moldovei, regiune istorico-geografica numita Bucovina.
Domnitorii Stefan cel Mare, Petru Rares, Alexandru Lapusneanu, urmati de Movilesti (1466-1600), au impodobit Bucovina cu bisericile si manastirile fortificate care-i fac astazi faima. Dupa 1530, constructii din sec. XV-XVI au fost impodobite cu fresca exterioara la initiativa domnitorului Petru Rares, a mitropolitului Grigorie Rosca, a boierilor Arbore si Movilesti.
Lacasurile din Bucovina isi continua si astazi menirea prin grija restauratorilor si a obstilor calugaresti. Frescele exterioare ale bisericilor Humor (1535), Moldovita (1537), Arbore (1541), Voronet (1547), Sucevita (1596), arhitectura si pictura manastirilor Putna, Dragomirna, Rasca, Slatina, ale bisericilor Patrauti, Balinesti, Probota, Bogdana, bogatele muzee de arta medievala, frumusetea peisajului si a creatiei artistice populare, au concurat la decernarea distinctiei Marul de Aur (Pomme d'Or) Bucovinei de catre Federatia Internationala a Jurnalistilor si Scriitorilor de Turism (FIJET), au dus la inscrierea tezaurului din Bucovina in catalogul UNESCO - Mari monumente ale lumii.
Humor
In partea de nord-est a tarii, la granita cu tinutul Hertei (Ucraina), se intinde Tara de Sus a Moldovei, regiune istorico-geografica numita Bucovina.
Domnitorii Stefan cel Mare, Petru Rares, Alexandru Lapusneanu, urmati de Movilesti (1466-1600), au impodobit Bucovina cu bisericile si manastirile fortificate care-i fac astazi faima. Dupa 1530, constructii din sec. XV-XVI au fost impodobite cu fresca exterioara la initiativa domnitorului Petru Rares, a mitropolitului Grigorie Rosca, a boierilor Arbore si Movilesti.
Lacasurile din Bucovina isi continua si astazi menirea prin grija restauratorilor si a obstilor calugaresti. Frescele exterioare ale bisericilor Humor (1535), Moldovita (1537), Arbore (1541), Voronet (1547), Sucevita (1596), arhitectura si pictura manastirilor Putna, Dragomirna, Rasca, Slatina, ale bisericilor Patrauti, Balinesti, Probota, Bogdana, bogatele muzee de arta medievala, frumusetea peisajului si a creatiei artistice populare, au concurat la decernarea distinctiei Marul de Aur (Pomme d'Or) Bucovinei de catre Federatia Internationala a Jurnalistilor si Scriitorilor de Turism (FIJET), au dus la inscrierea tezaurului din Bucovina in catalogul UNESCO - Mar
Moldovita
Din punct de vedere artistic, impodobirea bisericilor cu picturi exterioare este o inovatie. La Manastirea Moldovita pictura reprezinta un tot unitar de cultura generala - pe langa scenele religioase, in exterior se pot vedea scene istorice (Asediul Constantinopolului) si cu aspect cultural (Filosofii antici). Pe stalpul de pe fatada sudica sunt redati sfintii militari (Sf.Gheorghe, Sf.Dimitrie, Sf.Mercurie). In continuare, pe aceeasi fatada, la partea superioara este reprezentat "Imnul acatist", una dintre cele mai frumoase teme iconografice, care se poate vedea la bisericile din Bucovina. Alaturi de "Imnul acatist" si "Asediul Constantinopolului" apar si "Rugul lui Moise" si Arborele lui Ieseu" (tema care ilustreaza genealogia lui Iisus si nu lipseste de la nici o biserica cu picturi exterioare din Moldova). La baza intregii picturi interioare si exterioare, care se desfasoara dupa un program precis, sta un principiu caracteristic artei crestine - acela de a oferi prin pictura sinteza adevarurilor religiei. Spre deosebire de pictura din secolul al XV-lea, care vorbeste mai mult prin sobrietate si simbolism, cea de la Moldovita, desi continua traditia bizantina, are un caracter mult mai realist, narativ. Realismul cu care sunt tratate personajele si felul in care sunt asezate in cadrul respectiv, insufla viata scenelor. In intreaga pictura figurile sunt judicios distribuite, urmand sa puna in valoare proportiile armonioase ale bisericii. Siluetele inalte si elegante ale personajelor sunt in acord cu suprafata curba a absidelor, in perfecta concordanta cu arhitectura monumentului.
Arbore
In 1503 Luca Arbore, unul dintre marii boieri ai lui Stefan cel Mare, sfetnic de seama al lui Bogdan al III-lea si tutore al lui Stefanita Voda, cel care in 1497 a aparat cu curaj Cetatea de Scaun timp de trei saptamani impotriva asediului polon, cel care incepand din 1486 a fost portarul Sucevei aproape 40 de ani, a ridicat un paraclis la Curtea sa situata pe valea raului Solca. In 1523 "in luna lui aprilie, in cetatea Harlaului, Stefan Voda (Stefanita Voda) au taiat pre Arburie hatmanul, pe carile zic sa-l fi aflat cu hiclenie" (Grigore Ureche). Luca Arbore a fost inmormantat in ctitoria sa. Chivotul de mormant al ctitoruliui (in pronaos) este apreciat ca cel mai valoros insemn funerar de stil gotic din Bucovina. Manastirea Arbore a fost construita din caramida si piatra extrasa de la carierele din zona. Cu plan dreptunghiular la exterior (fara turla) si fals-trilobat in interior (absidele sunt doua nise arcuite in grosimea zidurilor laterale), biserica are o forma nemaiintalnita pana atunci la ctitoriile epocii. Silueta deosebit de eleganta a constructiei este accentuata de prelungirea peretilor spre vest cu cca 2,5 metri si unirea lor la partea superioara prin arcada, obtinandu-se astfel un spatiu semi deschis ce apare pentru prima data in arhitectura moldoveneasca. Doua blocuri de piatra, langa manastire, atrag atentia: in bortele lor anume adancite s-au pregatit neasemuitele culori ale bisericii Arbore. Frescele interioare si exterioare au fost realizate in 1541 in stil bizantin, de mesterul moldovean Dragos. Frescele interioare sunt remarcabile prin arta portretului: portretele lui Luca Arbore si a membrilor familiei sale din tabloul votiv, portretul Sfintei Maria, al imparatului Constantin cel Mare, etc
Voronet
Pictura exterioara se datoreaza aceluiasi Grigorie Rosca, eruditul teolog care a urmarit personal realizarea operei calugarilor-zugravi anonimi. Rezultatul a fost exceptional: Judecata de Apoi ocupa tot peretele de apus intr-o uriasa compozitie pe cinci registre, unica in arta orientului crestin; specialistii o considera, prin amploare, stiinta efectului decorativ si stralucirea policromiei, superioara compozitiilor de la Athos si celor de la Camposanto (Pisa), demna de a fi alaturata Capelei Sixtine din Roma, mozaicurilor geamiei Kahrie (Istanbul), imaginilor de la San Marco (Venetia), din Siena, Assisi, Orvieto. Originalitatea artistului consta si in curajul sau de a introduce in scena instrumente muzicale moldovenesti (bucium, cobza), peisaj local, stegare, vesminte populare - totul pe un fond albastru ce a nascut sintagma albastru de Voronet egala verdelui Veronese si rosului Titzian. Peretele de sud este ocupat de Arborele lui Iesei (un "covor oriental" apreciaza cunoscatorii) si filozofi antici, portrete socotite capodopere. Langa intrare sunt chipurile fauritorilor istoriei manastiresti: Sf. Daniil Sihastrul si Mitropolitul Grigorie Rosca. Pe abside, conform regulei impamantenite, Cinul aduna zeci de figuri intr-un adevarat alai. Pe cat a mai ramas din peretele nordic nespalat de ploi, Adam ara, Eva toarce lana (Facerea lumii), in vreme ce Zapisul lui Adam si Vamile vazduhului inseamna de fapt legende folclorice.
Sucevita
Construit in stilul arhitecturii moldovenesti - imbinare de elemente de arta bizantina si gotica, la care se adauga elemente de arhitectura ale vechilor biserici de lemn din Moldova, edificiul, de mari proportii, pastreaza planul trilobat si stilul statornicit in epoca lui Stefan cel Mare, cu pridvorul inchis. Nota aparte fac celelalte doua mici pridvoare deschise (stalpi legati prin arcuri in acolada) plasati mai tarziu pe laturile de sud si de nord; prin excelenta "muntenesti", ele constituie un evident ecou al arhitecturii din Tara Romaneasca. Se mentin firidele absidelor, chenarele gotice din piatra si ocnitele numai la turla, inclusiv pe baza ei stelata. Incinta este un patrulater (100x104 m) de ziduri inalte (6 m) si groase (3 m) prevazute cu contraforturi, metereze, drum de straja, patru turnuri de colt si unul cu paraclis peste gangul intrarii (stema Moldovei); se mai afla incaperi ale vechii case domnesti si beciuri unde ar fi fost ascunsa o fabuloasa avere (Ion Neculce).
Putna
Zidirea a inceput la un an dupa cucerirea cetatii Chilia in vara anului 1466 (la 4 iulie dupa prima versiune a Letopisetului de la Putna, 10 iulie dupa a doua versiune
Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.