Efectele ISD Asupra Economiei Românești

Introducere

Investiţiile străine directe joacă un rol deosebit de important în dezvoltarea economică a României. Fiind întotdeauna o temă intens dezbătută, existând în acest sens preocupări atât la nivel naţional, cât şi internaţional, am ales să prezint câteva aspecte privind transformările radicale petrecute în economia noastră naţională.

Investiţiile străine directe au efecte importante asupra economiilor ţărilor gazdă, printre care cele mai importante sunt legate de creşterea productivităţii muncii prin transfer de know-how, tehnologie, abilităţi de management şi marketing, favorizând progresul tehnologic şi creşterea economică pe termen lung, efecte ce le voi prezenta în această lucrare.

Efectele ISD asupra economiei româneşti

Efectul ISD asupra creşterii economice

Comparativ cu situaţia înregistrată la nivel naţional, la nivelul regiunilor de dezvoltare nu se constată o corelaţie directă şi puternică între fluxurile de capital străin atrase şi nivelul de dezvoltare decât în cazul regiunii Bucureşti-Ilfov . Datele empirice cu privire la contribuţia fiecărei regiuni de dezvoltare la realizarea PIB evidenţiază existenţa unor decalaje, în special între zona cu cea mai mare pondere,respectiv Bucureşti-Ilfov care deţine peste 19% din PIB, şi regiunea cea mai puţin reprezentativă, şi anume zona de Sud-Vest care contribuie numai cu 9% la formarea PIB. De remarcat este faptul că aceste două regiuni deţin prima, şi respectiv penultima poziţie în ceea ce priveşte ponderea în fluxurile de ISD atrase, decalajul existent fiind, însă, cu mult mai accentuat.

Astfel, regiunea Bucureşti-Ilfov a atras peste 60% din intrările de capital străin în timp ce zona de Sud-Vest care înregistrează cel mai scăzut nivel de dezvoltare economică a receptat numai 3,4% din fluxurile de ISD. În acelaşi timp, regiunea Nord-Est care deţine cea mai scăzută pondere în stocul de ISD receptate la nivel naţional (1,3%) contribuie semnificativ la realizarea PIB (12,5%). De asemenea, zonele de Sud, Centru şi Nord-Vest, deşi deţin o pondere relativ ridicată în PIB, situată la nivelul de peste 12% ca şi în cazul regiunii Nord-Est, atrag numai o parte nesemnificativă a intrărilor de ISD, respectiv sub 7,5%, valoare mai scăzută decât cea înregistrată de regiunea de Sud-Est (8,4%), a cărei contribuţie la formarea PIB este de 11,3%. În consecinţă, datele de mai sus sugerează faptul că nivelul de dezvoltare regională, deşi influenţează intrările de capital străin, nu reprezintă singurul criteriu în stabilirea deciziei de a investi într-o anumită zonă.

Alegerea amplasamentului de către investitorii străini a fost influenţată de o multitudine de factori, dintre care cei mai importanţi sunt: existenţa forţei de muncă calificate şi a personalului cunoscător de limbi străine; nivelul de dezvoltare din punctul de vedere al industriei respective; existenţa unor centre universitare şi a unei infrastructuri fizice dezvoltate; apropierea de un aeroport, precum şi apropierea de furnizori şi de clienţi. Aceşti factori, în ansamblul lor, ar putea explica preferinţa investitorilor străini pentru regiunea Bucureşti-Ilfov care beneficiază nu numai de un nivel de dezvoltare mai ridicat, dar şi de existenţa forţei de muncă calificate şi a infrastructurii fizice necesare dezvoltării afacerilor,comparativ cu regiunile de Nord-Est şi Sud-Vest defavorizate sub aceste aspecte.

Aşadar, analizele efectuate au evidenţiat dezechilibrul înregistrat în dezvoltarea economiei româneşti, concretizat în existenţa unor decalaje accentuate între diferitele regiuni, sugerând, în acelaşi timp, posibilitatea atenuării acestora prin participarea capitalului străin sub forma investiţiilor directe.

Dat fiind faptul că o creştere economică susţinută şi durabilă este posibilă numai în condiţiile unei dezvoltări armonioase, care să includă toate zonele ţării, atenuarea decalajelor regionale, inclusiv prin participarea capitalului străin, ar trebui să reprezinte o prioritate reală a factorilor de decizie.

Efectul ISD asupra investiţiilor de capital

Una dintre căile prin care investiţiile străine directe influenţează indirect creşterea economică este formarea capitalului autohton, întrucât ISD au efect multiplicator asupra investiţiilor interne. Prin efecte de antrenare, investiţiile străine directe au stimulat investiţiile autohtone, a căror dinamică a fost superioară comparativ cu cea a fluxurilor de capital străin, contribuind astfel, indirect, la dezvoltarea activităţilor productive, în principal, a celor aflate în amonte sau în aval faţă de obiectul de activitate al filialei străine.

Un alt efect pozitiv al influxurilor de capital străin constă în suplimentarea resurselor interne contribuind, astfel, la reducerea deficitului între economiile interne şi necesarul de investiţii şi, în consecinţă, la creşterea formării brute a capitalului fix. Iniţial, fluxurile de ISD au înregistrat niveluri relativ reduse şi au fost îndreptate preponderent către procesul de privatizare, ceea ce a minimizat impactul pozitiv al intrărilor de capital străin constând în dinamizarea achiziţionarii de active fixe. Ulterior, se înregistrează treptat o creştere a ISD atrase concomitent cu o modificare sensibilă a structurii acestora în favoarea investiţiilor de tip“greenfield”, astfel încât impactul intrărilor de capital străin asupra FBCF se manifestă din ce în ce mai puternic. începând cu anul 2004 se înregistrează niveluri superioare ale ponderii ISD în FBCF, cuprinse între 23% şi aproximativ 32%, datorate, în opinia mea, atât preocupării investitorilor străini pentru modernizarea activităţii şi creşterea competitivităţii produselor realizate pentru a face faţă concurenţei de pe Piaţa Unică, cât şi intensificării investiţiilor străine de tip “greenfield” în vederea consolidării poziţiei pe piaţa regională, în contextul integrării României în Uniunea Europeană.

Aşadar, impactul fluxurilor de ISD asupra investiţiilor de capital se concretizează în efecte pozitive reprezentate atât de suplimentarea capitalului intern destinat achiziţionării de active fixe, cât şi în stimularea investiţiilor autohtone, cu influenţe favorabile evidente, directe şi indirecte, asupra creşterii economice.

Efectul ISD asupra balanţei de plăţi

Impactul cantitativ şi calitativ al investiţiilor străine directe asupra balanţei comerciale este negativ, atât datorită dinamicii mai accentuate a importurilor firmelor străine decât cea a exporturilor realizate de către acestea, cât şi ca urmare a faptului că s-au importat cu precădere bunuri cu valoare adăugată mare şi s-au exportat, în cea mai mare parte, produse cu un grad de prelucrare scăzut. Această evoluţie nefavorabilă s-a datorat, în principal, unor cauze legate de implementarea investiţiilor străine, orientarea preponderentă către activităţile de comerţ şi lipsa capabilităţilor autohtone necesare dinamizării avantajelor comparative prin ISD.

Investiţiile străine directe au reprezentat o sursă importantă de finanţare a deficitului de cont curent, în special începând cu anul 1997 când s-au receptat fluxuri mai mari de capital străin. De asemenea, analizele efectuate au demonstrat că, pe ansamblul economiei, companiile străine „extrag mai puţin decât introduc”, efectul financiar net (calculat ca diferenţă între intrările şi ieşirile de capital) accentuându-se odată cu creşterea influxurilor de ISD. În acest context, se apreciază că intrările masive de capital străin constând, în principal, în participaţii şi profit reinvestit, în defavoarea creditelor externe, ar putea contribui semnificativ la echilibrarea balanţei de plăţi externe, prin diminuarea deficitului de cont curent.