Introducere
Creşterea economică în societatea modernă este condiţionată din ce în ce mai mult de dezvoltarea serviciilor de producţie. Acestea cuprind ansamblul activităţilor de servicii utilizate ca factori intermediari de producţie, atât pentru întreprinderile din sectorul producţiei materiale cat si pentru cele din sectorul terţiar.
Tipologia serviciilor pentru întreprinderi cuprinde o gama extrem de diversa de activitate, unele “clasice”, cu o vechime de sute de ani si altele “moderne”, cu o istorie mult mai recenta si ritmuri spectaculoase de evoluţie.
Transporturile reprezintă o latura a activităţii economice a societăţii omeneşti, apăruta odată cu aceasta si care influenţează toate laturile vieţii economico-sociale. Transporturile reprezintă un sistem dinamic si raţional, constând din mijloace tehnice specifice, utilaje, cai de comunicaţie, deservite de un personal specializat si destinate deplasării in timp si spaţiu a mărfurilor si persoanelor. De-a lungul timpului transporturile au cunoscut o permanenta dezvoltare cantitativa, calitativa si structurala, ţinând pasul cu dezvoltarea producţiei, a ştiinţei si tehnicii, contribuind nemijlocit la dezvoltarea forţelor de producţie, la creşterea economica pe plan mondial.
Transportul reprezintă una dintre cele mai importante ramuri ale economiei naţionale. Prin activitatea de transport se realizează deplasarea in spaţiu a bunurilor sau oamenilor in vederea satisfacerii nevoilor materiale si spirituale ale societarii omeneşti. In România, transporturile, alături de depozitare si comunicaţii, reprezintă aproape 10% din PIB.
Dezvoltarea transporturilor, apariţia de noi mijloace de transport perfecţionate si specializate a permis specializarea si schimbul de activitatea, formarea pieţei naţionale si a pieţei mondiale, dezvoltarea comerţului pe plan intern si internaţional. Pe ranga impactul asupra economiei unei tari, transporturile au implicaţii si asupra aspectelor sociale(turism, sănătate, învăţământ, cultura) si politice.
Activităţile de transport, mai ales cele feroviare si aeriene, sunt intensive in capital, cerând investiţii masive, accesibile numai marilor corporaţii. In acelaşi timp, transporturile oferă mari posibilitatea de economii de scala, existând o proporţie mare a costurilor fixe care distribuite pe un număr mai mare de utilizatori determina reducerea costurilor unitare.
O caracteristica importanta a serviciilor este aceea ca transporturile nu craza produse materiale ci servicii, adică efecte utile de deplasare in spaţiu a mărfurilor si produselor.
Altă particularitate a transporturilor este faptul ca serviciul creat in procesul de transport se consuma pe parcursul desfăşurării acestuia. La sfârşitul procesului de transport marfa se afla in sfera circulaţiei si nu a producţiei, urmând a intra in sfera consumului productiv sau neproductiv. Contravaloarea serviciului de transport se adaugă la valoarea mărfurilor transportate, ca valoare suplimentara. Asemeni tuturor serviciilor serviciul de transport nu poate fi stocat. De aceea este necesara dezvoltarea si organizarea pe baze ştiinţifice a bazei tehnico-materiale, creşterea vitezei tehnice si comerciale a mijloacelor de transport, utilizarea deplina a capacitaţii acestora si eliminarea transporturilor in gol sau cu încărcătura parţiala astfel încât nevoile de transport ale societarii sa poată fi satisfăcute cu cheltuieli minime de munca sociala.
Serviciilor de transport au particularitatea asemănătoare cu cele ale celorlalte servicii: absenta proprietarii, preţul serviciului de transport este un preţ al cererii, non-durabilitatea.
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
