Relațiile publice - comunicarea în situații de criză

Relatiile publice reprezinta functia manageriala distincta care ajuta la stabilirea si mentinerea unor limite reciproce de comunicare, la acceptarea reciproca si la cooperarea dintre o organizatie si publicul ei; ele implica managementul problemelor, ajutandu-i pe manageri sa fie informati asupra opiniei publice si sa raspunda cererilor opiniei publice; ele definesc si accentueaza obligatiile managerilor de a anticipa tendintele mediului; ele folosesc ca principale instrumente de lucru cercetarea si comunicarea bazate pe principii etice.( Aceasta definitie a lui Rex Harlow a Relatiilor Publice este cea mai cunoscuta si cea mai acceptata.)

In situatii de criza are o importanta deosebita comunicarea eficienta in luarea deciziilor rapide.De cele mai multe ori informatiile in aceste situatii sunt insuficiente , deschizand o serie de probleme , timpul fiind insuficient pentru culegere de date si cercetare.Toate aceste situatii reprezinta o provocare in practica comunicarii.

Situatiile de criza si situatiile conflictuale reprezinta pentru comunicatori adevarate teste de abilitate si deontologie profesionala.

reprezinta modificari in dinamica unui sistem prin acumulari ale dificultatilor , izbucniri conflictuale , escaladari tensionale , functionari dificile care duc la presiuni puternice pentru schimbare.

este caracterizat drept opozitie deschisa, lupta intre indivizi, grupuri, clase sociale, partide, comunitati, state cu interese economice, politice, religioase, etnice, rasiale, divergente sau incompatibile, cu efecte distructive asupra interactiunii sociale. In esenta, conflictul este o neintelegere, ciocnire de interese, dezacord(un antagonism, o cearta, diferend sau o discutie violenta), iar modelul sau de dezvoltare si stingere presupune cinci etape relativ distincte:

1. dezacordul;

2. confruntarea;