Planificarea și organizarea serviciilor de bibliotecă - cultură organizațională

Institutiile educationale au un important impact asupra valorilor si normelor umane. Şcolile de toate nivelurile, bibliotecile si biserica reprezintă principalele instrumente institutionale într-o societate pentru crearea si pentru transmiterea ideologiilor si valorilor. Ele reprezintă cele mai importante organizatii culturale. La rândul lor, toate aceste structuri operează, actionează sub impactul anumitor valori, altfel spus fiecare dintre ele posedă o anumită cultură organizatională.

Bibliotecile se găsesc într-o astfel de situatie, ele sunt organizatii specializate în păstrarea si comunicarea unor valori, dar în acelasi timp sunt caracterizate de o cultură specifică.

Cunoasterea culturii unei organizatii este determinantă pentru functionarea acesteia, factorul cultural are un impact puternic asupra functiilor managementului si asupra actiunilor managerului. Cu cât o cultură este mai puternică, cu atât angajatii acceptă mai usor valorile organizatiei si au încredere în aceste valori.

Identificarea si evaluarea culturii organizationale a unei biblioteci este esentială pentru ridicarea calitătii serviciilor oferite, mai ales în prezent, când aceste structuri traversează o profundă criză, datorată în special lipsei resurselor financiare si a managerilor de profesie.

Desi majoritatea cercetărilor s-au concentrat asupra organizatiilor de business, aspectele si concluziile referitoare la cultura organizatională pe care le vom prezenta în continuare sunt valabile pentru toate structurile culturale si, deci, si pentru biblioteci, mai ales că tendinta actuală este de a organiza si activitatea acestora pe principii de rentabilitate si de profit[1]

Astăzi, când informatia a devenit marfă, si încă una destul de scumpă, când cititorii au devenit clienti, deosebirile dintre structurile de documentare si de informare si cele economice încep să dispară. De altfel, si acestea din urmă trec printr-o profundă schimbare, mai ales în ceea ce priveste sistemul de valori.

În prezent există tendinta de transformare a organizatiilor economice caracterizate prin eficacitate, prin eficientă, prin performantă si prin profit în structuri socio-economice în care prioritară devine satisfactia angajatilor si calitatea vietii. De asemenea, se poate observa trecerea de la organizatia de tip sistem închis la cea de tip sistem deschis ce interactionează cu mediul, tendintă vizibilă si în bibliotecă.

Problema influentei culturii asupra organizării si conducerii, asupra managementului în general trebuie analizată din două puncte de vedere: cel al culturii nationale si cel al culturii organizationale.

Desi între cele două tipuri de culturi există o relatie directă, desi ele se influentează reciproc, nu sunt fenomene identice, ele sunt de natură diferită.

Din studiile realizate de Geert Hofstede prin intermediul angajatilor de la IBM s-au observat diferente în practici si în valori[2] Astfel, la nivel national, diferentele culturale constau mai mult în valori si mai putin în practici. La nivel de organizatie, diferentele culturale constau mai mult în practici si mai putin în valori.

S-a observat si un nivel de cultură ocupatională aflată undeva la jumătatea distantei dintre natiune si organizatie. Acelasi specialist a descoperit că o cultură natională determină diferente în valori si în atitudini fată de muncă mai mari decât pozitia din organizatie, profesia, vârsta sau sexul.

Hofstede a găsit că aceste diferente privind atât managerii cât si salariatii pot fi evidentiate cu ajutorul a patru dimensiuni:

1. individualism/colectivism;

2. distanta fată de putere (intensitatea puterii);