Tranziția de la comunism la post-comunism (1989-1990)

Această lucrare îşi propune să prezinte o analiză comparativă cu privire la tranziţia în ţările post comuniste. Conceptul de „revoluţie”- considerată drept „singura cale de a determina o schimbare de ordin democratic, într-un stat totalitar” – în contextul anului 1989 se suprapune pe realităţi concrete diferite, în sensul că, în ţările fost-comuniste est-europene, tranziţia nu a cunoscut aceiaşi reţetă, deşi similitudinile nu sunt excluse. Deci , este important în zilele noastre , de a vedea de ce ţări similare au diferite forme de tranziţie , dar , de asemenea, cum putem înţelege aceste diferite forme , dacă nu ne-am asuma o diferenţă între aceste ţări. Un răspuns adecvat , în funcţie de această analiză , ar putea fi obţinut numai în cazul în care se studiază trecerea pornind de la evenimentele care reunesc toate aceste ţări , ci , de asemenea, ceea ce le separă . Acest tip de separare este interesant pentru analize în prezent , deoarece presupune o serie de variabile care operează diferit în fiecare ţară post-comunistă şi aduce obstacole specifice în calea tranziţiei.

Evenimentele din anul 1989 ce au avut loc în ţările Europei Centrale şi de Est au presupus schimbări de ordin politic, instituţional şi idelogic. Această lucrare îşi propune să evidenţieze modul de înlăturare a sistemului comunist din două foste state comuniste, România respectiv Cehoslovacia. Modalităţile prin care s-a realizat această tranziţie, prin sublinierea particularităţilor dar şi punctelor de conexiune se pretează unei analize comparate.

Analiză comparată va lua în calcul următoarele variabile:

Tipul regimului politic

Tendinţe anterioare de reformare a sistemului

Rolul negocierilor în procesul de tranziţie

Tipul de tranziţie (paşnică/violentă)

Rolul societăţii civile

Soarta ulterioară a partidului comunist

Raportul elite-mase

Revolte/mişcări de mase anterioare

Prezenţa/absenţa foştilor disidenţi în noile structuri de conducere

Cadrul constituţional de desfăşurare al tranziţiei

Primele alegeri

Modul de instituire a noilor structuri de putere

Configuraţia opoziţiei

Sensul tranziţiei (top down/bottom up)

Anul 1989 a fost crucial pentru istoria Europei marcând prăbuşirea regimului comunist din statele din centrul şi estul Europei.

Procesul a fost iniţiat prin reformele lui Mihail Gorbaciov din 1985, reflectate prin noţiunile: Glasnost şi Perestroika.

Doctrina Sinatra reprezenta decizia sovietică de a permite fiecărei ţări est-europene să-şi urmeze calea propriei reforme.

“Scăderea încrederii în sine a elitelor comuniste – reflectare a crizei morale şi ideologice a regimurilor care îşi erodau legitimitatea”, convingerea că sistemul poate fi reformat fără a se abandona ideologia marxist-leninistă fondatoare , compromiterea economică a sistemului.