În ansamblul factorilor de producție, unul dintre cele mai importante elemente îl reprezintă munca.De aceea, în organizarea diferitelor acticități trebuie să se aibă în vedere și problema folosirii mâinii de lucru.Crearea condițiilor este pirncipala problemă cu care se confruntă țările lumii contemporane și mai ales cele aflate în tranziție, cum este și cazul României.
Șomajul ete considerat un fenomen normal, un mecanism de relocare a resurselor de muncă în funcție de volumul și structura cererii sistemului productiv, care însoțește permanent procesul de dezvoltare economică și socială a fiecărei țări.
Șomajul este considerat astăzi unul din fenomenele cele mai puțin acceptate, care afectează economiile tuturor țărilor.
Potrivit Dicționarului enciclopedic al Limbii Române șomajul este „un fenomen economic cauzat de crizele sau recesiunile economice care constă în aceea că o parte dintre salariați rămân fără lucru, ca urmare a decalajului dintre cerera și oferta de forțăde muncă; situația aceluia care nu se poate angaja din cauza imposibilității de a găsi un loc de muncă.”
Cuvântul șomaj provine din termenul francez chânage preluat din latinescul conmare și grecescul conma care inseamnă căldură mare , motiv pentru care înceta orice activitate.
Potrivit prevederilor art 5 din Legea nr. 76/2002, șomer este persoana care îndeplinește cumulativ următoarele condiții :
- Este în căutarea unui loc de muncă de la vârsta minimă de 16 ani și până la împlinirea condițiilor de pensionare ;
- Starea de sănătate și capacitățile fizice și psihice o fac aptă pentru prestarea unei munci;
- Nu are loc de muncă, nu realizează venituri sau realizează, din activități autorizate potrivit legii, venituri mai mici decât indemnizația de șomaj ce i s-ar fi cuvenit potrivit prezentei legi;
- Este disponibilă să înceapă lucrul în perioada imediat următoare dacă s-ar găsi un loc de muncă;
- Este înregistrată la Agenția Națională pentru Ocuparea forței de muncă sau alt furnizor de servicii de ocupare.
Formele șomajului
Cel mai frecvent sistem de clasificare a șomajului are la bază împărțirea acestuia pe cauze în următoarele mari tipuri: șomaj ficțional, șomaj structural, în timp ce raportul cerere-ofertă identifică șomajul sezonier și ciclic.S-a încercat și o grupare a acestor tipuri de șomaj în funcție de caracterul lor voluntar sau involuntar:șomajul ciclic este considerat involuntar în timp ce toate celelate tipuri sunt considerate șomaj voluntar.
1. Sistemul asigurărilor de șomaj, Ioan Ciochină-Barbu, Editura Junimea, Iași, 2004
2. Șomajul în România, Mimi Petrișan,Editura Universitaria,Craiova,2007
3. Asigurările de șomaj,Ioan Ciochină-Barbu,Editura PIM,2012
4. Riscuri și inechități sociale în România,Marin Preda,2009
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.