Relații Republica Moldova-Uniunea Europeană

Relatiile Republicii Moldova cu UE

1.Introducere

Republica Moldova este vecinul apropiat al UE care și-a manifestat interesul cu privire la aderarea și integrarea UE. Realitățile de azi au arătat că până la aderarea Moldovei la UE este o cale lungă, aceasta este demonstrată și prin faptul că ea face parte din Politica Europeană de Vecinătate care se referă la statele care pe termen mediu nu vor adera la UE. Cu toate aceasta, Republicii Moldova i s-au recunoscut aspiritățile și valorile europene și depune efort pentru a ajunge la nivelul statelor membre ale UE.Republica Moldova are un teritoriu de 33.7 mii de km2 și o populație de 4,4 milioane de locuitori, din care se aproximează ca mai mult de o treime sunt plecați peste hotare în căutarea unui trai mai decent, iar principalele venituri ale populației sunt remitențele (în 2008 volumul lor a fost egal cu bugetul țării de 1 miliard de dolari), din care doar 11 % sunt orientate spre investiții, restul spre consum. Influența geopolitică a Rusiei, ca și în restul spațiului ex-sovietic, are un efect negativ asupra relațiilor cu UE, în special în soluționarea conflictului transnistrean, un teritoriu de 4163 de km2 și o populație de 550 de mii de locuitori aflat la graniță cu Ucraina și de jure face parte din Republica Moldova. Este un teritoriu care nu este controlat de autoritățile moldovenești, fiind o republică autoproclamată care de facto a fost recunoscută de Federația Rusă. Pe lângă conflictul transnistrean, persistă probleme caracteriste spațiului ex-sovietic, unde politica influențeaza foarte mult economia și nivelul de trai, iar șocurile externe au avut un impact negativ asupra populației, de la hiperinflația din anii 1991-1992, la criza din Federația Rusă din anii 1997-1998, embargourile impuse produselor moldovenești la vinuri și produsele alimentare în 2005 de Rusia, la criza actuală care a făcut să scadă remitențele și întoarcerea cetățenilor moldoveni definitiv de peste hotare. Principala problemă este sărăcia, care a ajuns la un nivel record în 1999 la 73 % din populație sub limita sărăciei, dar care a scăzut la 26,5 % în 2004 grație creșterii economice și redistribuirii veniturilor Sărăcia este unul din factorii catalizatori ai emigrației forței de muncă și are nu doar manifestări economice, dar și sociale acute

2.Formalizarea Relațiilor

Relaţiile Republicii Moldova cu Uniunea Europeană au fost formal lansate odată cu semnarea la 28 noiembrie 1994 Acordul de Cooperare şi Parteneriat (APC), care a intrat în vigoare la 1 iulie 1998 pentru o perioadă iniţială de 10 ani cu posibilitatea prolongării. Documentul stabileşte cadrul juridic al relaţiilor actuale între Moldova şi UE în domeniul politic, comercial, economic, juridic, cultural-ştiinţific şi are ca obiective susţinerea Moldovei pentru: consolidarea democraţiei şi statului de drept cu respectarea drepturilor omului şi a minorităţilor prin asigurarea cadrului corespunzător al dialogului politic; dezvoltarea durabilă a economiei şi finalizarea procesului de tranziţie spre economia de piaţă prin promovarea schimburilor comerciale, investiţiilor şi relaţiilor economice armonioase.În conformitate cu prevederile APC-ului dialogul instituţionalizat între Republica Moldova şi UE se realizează prin intermediul următoarelor structuri de cooperare:

Nivelul politic:

• Consiliul de Cooperare RM – UE, care se organizează anual la nivelul înalţilor oficiali (Prim-ministru/Comisarul pentru Afaceri Externe şi PEV, Înaltul Reprezentant al Consiliului UE/Preşedinţia UE) şi are scopul trasării direcţiilor strategice a dezvoltării relaţiilor RM-UE;

• Comitetul de Cooperare RM-UE se reuneşte anual la nivelul funcţionarilor publici de nivel înalt în vederea examinării tendinţelor directorii ale cooperării sectoriale RM-UE;

• Comitetul de Cooperare Parlamentară RM-UE, care se reuneşte anual la nivelul Şefilor delegaţiilor Parlamentului Republicii Moldova şi Parlamentului European.

Nivelul de lucru:

• Subcomitetele RM-UE sunt reuniuni sectoriale la nivel de experţi ce se organizează o dată pe an:

o Subcomitetul în domeniul Comerţului şi Investiţii;

o Subcomitetul în domeniul Finanţelor, Economiei şi Statisticii

o Subcomitetul în domeniul Vămii, Cooperării Transfrontaliere, Justiţiei şi Afacerilor Interne

o Subcomitetul în domeniul Energiei, Mediului, Transport,Telecomunicaţii, Ştiinţei, Tehnologiilor, instruirii şi educaţiei.

FACULTATEA „RELATII INTERNATINALE,STIINTE POLITICE SI ADMINISTRATIVE”