Procesul decizional în cadrul instituțiilor UE

INTRODUCERE

Cu toții avem o idee despre cum decurg procesele decizionale în domeniul politic, adică cum se ajunge la adoptarea unei legi. Punctul de plecare este de cele mai multe ori o problemă - din domeniul sănătății, să zicem - care afectează bugetul acestuia. Evident, urmează o serie de propuneri diferite care sunt, de cele mai multe ori, dezbătute în contradictoriu, iar la final se găsește un compromis care cuprinde elemente din mai multe propuneri și care este adoptat, cu majoritate de voturi, sub forma unei legi. Această concepție simplificată al procesului decizional exclude însă o mulțime de aspecte importante și nu este suficientă pentru a ne ajuta să identificăm caracteristicile acestuia și a le compara cu alte sisteme.

Procesul decisional in domeniul politicii externe si de securitate comuna evolueaza in interiorul sistemului comunitar si se sprijina pe reteaua institutionala si administrative .Insa acest proces cu un mechanism complex si greoi se delimiteaza de modelul comunitar de decizie pentru a se apropia mai mult de experientele de cooperare politica interguvernamentala. Intr-un domeniu considerat a fi politic prin excelenta si rezervat celor mai inalte sfere guvernamentale ,este mai dificila adoptarea metode lor comunitare de catre guvernele nationale. Daca , la limita .guvernele sunt de acord cu o anumita partajare si exercitarea in comun aputerilor ,ele refuza insa transferul acestora.Politica externa si de securitate comuna fiind un domeniu rezervat sefilor de stat sau de guvern si ministrilor Afaceri Externe de pe plan national, logica impune ca rolul esential sa fie incredintat Cosiliului European si Consiliului de Ministri ai Afacerilor Externe pe plan comunitar.

Cum intervin intitutiile si diversi actori in procesul care conduce la adoptarea unor standarte ,a unor politici si decizii in Comunitate ? Acest proces se bazeaza ,in principal ,pe puterea aciva a tandemului Comisie-Consiliu,care asigura functionarea diverselor mecanisme institutionale a retelelor de consultare.

Principalele proceduri de decizie în Uniunea Europeană sunt:

-procedura de codecizie; In acest caz, Comisia trimite Consiliului si Parlamentului o propunere legislativa. Aceasta propunere este dezbatuta in doua lecturi in fiecare din cele doua institutii. In cazul unor dezacorduri este format un Comitet de Conicliere dintr-un numar egal de reprezentanti ai Consiliului si ai Parlamentului European. Textul revizuit este trimis Parlamentului si Consiliului pentru o a treia lectura. Procedura de codecizie este folosita in domenii, precum: interdictia discriminarii pe baza de nationalitate, ocuparea fortei de munca, educatie, sanatate, cercetare, statistica, protectia mediului etc.

-procedura de consultare; Propunerea este trimisa Parlamentului si Consiliului, insa Consiliul este uneori obligat sa consulte Parlamentul inainte de luarea unei decizii. Parlamentul poate adopta sau respinge propunerea Comisiei sau poate cere amendamente, care trebuie studiate de catre Comisie, care decide, daca le accepta sau nu, trimitandu-le ulterior Consiliului. In aceasta situatie, Consiliul are nevoie de unanimitate pentru a adopta textul cu modificarile Parlamentului sau

alte modificari. Aceasta procedura a fost si este utilizata in cazul revizuirii Tratatelor, problemele cetateniei europene, agricultura, cooperare politieneasca si judiciara s.a.m.d.

-procedura de aviz conform; Consiliul trebuie sa obtina avizul conform al Parlamentului inainte de adoptarea unei decizii. Parlamentul poate accepta sau respinge propunerea legislativa, prin majoritate absoluta, dar nu o poate modifica. Este folosita in domenii ca: fondurile structurale, fondul de coeziune, aderarea, competentele Bancii Centrale Europene.

1.PROCEDURI LEGISLATIVE

Tratatul de la Lisabona urmăreşte consolidarea capacităţii Uniunii Europene (UE) de a lua decizii şi de a acţiona, garantând totodată legitimitatea deciziilor adoptate. Aşadar, acesta reformează procesul de luare a deciziilor al UE, în special prin modificarea procedurilor legislative în vigoare.

UNIVERSITATEA DE STAT DIN REPUBLICA MOLDOVA

FACULTATEA DE RELAȚII INTERNAȚIONALE, ȘTIINȚE POLITICE ȘI ADMINISTRATIVE