Politica guvernamentală de refacere a centrului vechi al Bucureștiului

Previzualizare referat:

Extras din referat:

Duhuri vechi si noi in zona istorica a Bucurestilor

In cativa ani, centrul istoric al Capitalei va arata asa cum arata centrul istoric al oricarui alt oras european. Cel putin aceasta este intentia autoritatilor, care vor incepe in septembrie anul acesta punerea in practica a unui proiect serios de revitalizare a centrului istoric al Capitalei.

Primul pas a fost facut in urma cu cateva luni, cand municipalitatea a decis inchiderea zonei istorice pentru circulatie. Urmatorul pas va fi facut in doua-trei saptamani, cand toti cei care locuiesc ilegal in cladirile din aceasta arie vor fi evacuati.

In prezent, in zona istorica a orasului Bucuresti, locuiesc circa 9.500-10.000 de persoane, dintre care aproximativ 5.000 ocupa spatii fara a avea domiciliul in Bucuresti, a informat Liviu Negoita, primarul sectorului 3 al Capitalei. Cei care locuiesc ilegal in cladirile considerate monumente istorice nu numai ca sunt prea putin interesati de restaurarea acestora, dimpotriva, contribuie intr-o masura insemnata la degradarea continua a imobilelor.

Solutia, spune Liviu Negoita, este singura legala in aceasta situatie: cei care nu au domiciliul in Bucuresti, ci in alta localitate, vor fi evacuati, chiar daca locul lor de munca este in Bucuresti. Cei care locuiesc aici si au domiciliul in Bucuresti, dar in alta zona, vor intra in atentia autoritatilor pentru a li se pune la dispozitie o locuinta.

In afara de cladirile care sunt ocupate ilegal, sunt si cladirile proprietate a persoanelor fizice, care nu le pot reface pentru ca administratia nu a refacut pana acum infrastructura zonei: sistemul de apa si canalizare, strazile. In aceste conditii, infrastructura acestei zone este prima "victima" a programului de revitalizare a centrului istoric.

Fondurile destinate lucrarilor de refacere a infrastructurii acestui areal au fost deblocate, asa ca treaba poate incepe o data cu venirea toamnei.

O alta problema, pe putin la fel de importanta, este legata de activitatile comerciale care se desfasoara in acest spatiu. Daca in zonele istorice din marile orase europene suntem obisnuiti sa gasim buticuri, cafenele si tot felul de spatii comerciale care nu intra in discrepanta frapanta cu peisajul urban, nu acelasi lucru se poate spune despre zona Lipscanilor. Pe langa cafenele, galerii de arta si diverse ateliere cu manufacturi, care isi gasesc locul aici, un turist da la tot pasul peste tarabe cu marfuri uluitoare sau peste magazine in care se vand materiale de constructii.

Cum spune si Virgil Nitulescu, secretar de stat in Ministerul Culturii si Cultelor, "asa cum arata acum acest centru al Capitalei nu poate fi demn de o capitala a unei tari pe cale de a deveni membru al Uniunii Europene". Si Liviu Negoita considera activitatile comerciale care se desfasoara in acest moment in centrul istoric ca fiind "nespecifice zonei".

Se urmareste ca intr-un timp relativ scurt sa se incerce diminuarea acestor activitati comerciale. Pentru ca, asa cum subliniaza si primarul general al Capitalei, Adriean Videanu, refacerea centrului istoric inseamna "refacerea identitara a municipiului Bucuresti".

Administratia Generala a Municipiului Bucuresti, prin Centrul de Planificare Urbana si Metropolitana Bucuresti, impreuna cu Ordinul Arhitectilor din Romania si Fundatia Pro Patrimonio, in cadrul proiectului "Decide", a organizat ieri o suita de manifestari sub genericul "Revitalizarea centrului istoric al Municipiului Bucuresti".

Scopul principal al manifestarilor de ieri - o expozitie cu planuri de restaurare la galeria ArTei, o conferinta de presa si un seminar - l-a constituit promovarea valorilor existente ale patrimoniului cultural si arhitectural al zonei, promovarea unei atitudini de constientizare la nivelul locuitorilor Bucurestilor. In cadrul conferintei de presa de ieri, Virgil Nitulescu a declarat ca Ministerul Culturii si Cultelor are propriile interese in aceasta zona.

Cel mai important scop este crearea unui traseu cultural, care sa porneasca de la actualul sediu al Bibliotecii Nationale, care a fost sediu al Bursei, sa treaca pe Stavropoleos si sa ajunga la Palatul Sutu.

Adevarul este ca zona istorica a Capitalei nu este prea bine cunoscuta nici macar de locuitorii orasului. Cu exceptia catorva locuri "sacre" si des frecventate, asa cum sunt, de exemplu, Hanul cu tei, pasaj construit in 1833, care face legatura intre Lipscani si Blanari, sau Muzeul de Istorie a Municipiului Bucuresti, fostul Palat Sutu, construit in 1836.

Asa se face ca prea putini stiu de Curtea Sticlarilor de pe Strada Soarelui, nr. 24, cu acces din Strada Selari, unde atelierele traditionale sunt inca in functiune. Aici este una dintre cele mai vechi cladiri din zona Curtii Vechi: Palatul Doamnei si al Coconilor, palat ridicat de Stefan Cantacuzino (in 1714-1716) intr-un colt al gradinii domnesti. La fel de putin cunoscuta este si Biserica Doamnei.

Download gratuit

Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.

Structură de fișiere:
  • Politica Guvernamentala de Refacere a Centrului Vechi al Bucurestiului.doc
Alte informații:
Tipuri fișiere:
doc
Nota:
7/10 (1 voturi)
Nr fișiere:
1 fisier
Pagini (total):
12 pagini
Imagini extrase:
12 imagini
Nr cuvinte:
3 492 cuvinte
Nr caractere:
19 687 caractere
Marime:
31.24KB (arhivat)
Publicat de:
NNT 1 P.
Nivel studiu:
Facultate
Tip document:
Referat
Domeniu:
Științe Politice
Predat:
la facultate
Materie:
Științe Politice
Profesorului:
C. Rascu
Sus!