Patru Eseuri despre Libertate - Isaiah Berlin

Isaiah Berlin, istoric si scriitor britanic, cunoscut pentru scrierile sale de filozofie politica, a emigrat din Uniunea Sovietica in Anglia, impreuna cu familia sa, in anul 1920. A studiat St. Paul’s School, in Londra, apoi la Oxford, unde a facut parte dintr-un celebru cerc de filosofi din Oxford, alaturi de Stuart Hampshire , Alfred Ayer, J.L. Austin s.a.

Cartea ,,Patru eseuri despre libertate” , prezinta patru eseuri care analizeaza diferite aspect ale libertatii. Primul eseu analizeaza vicisitudinile libertatii individuale in timpul luptelor ideologice ale secolului XX. Al doilea, semnificatia pe care o capata notiunea in scrierile istorice, al treilea importanta a doua conceptii asupra libertatii si ultimul idealul libertatii si conceptia lui John Stuart Mill.

I.,,Idei politice in secolul al XX-lea”

Una dintre ideile cele mai des intalnite in secolul XX este aceea a existentei unei singure explicatii pentru ordinea si atributele persoanelor, ale lucrurilor si evenimentelor. Ea ofera istoricului sentimental unic al certitudinii. Atat aceasta idee cat si cea contrara, ca nu exista decat fapte brute, a caror evident se impune de la sine sunt considerate ireale.

Diferentele ideilor in functie de perioada trebuie constientizate pentru a intelege atat perioada trecuta cat si pe cea prezenta.

Individualismul umanist si nationalismul romantic au fost cele doua mari miscari politice ale secolului al XX-lea. Ideea ca orice problema a societatii poate fi rezolvata prin moralitate (dominarea ignorantei si a rautatii) le era comuna.

Fiecare scoala de gandire aducea propria solutie in rezolvarea problemelor. De exemplu, liberalii credeau in puterea nelimitata a educatiei iar socialistii doreau o transformare in distributia si controlul resurselor economice. Conservatorii si socialistii considerau puterea si autoritatea institutiilor ca garantii necesare in timp ce anarhistii si radicalii le considerau obstacole in realizarea societatii libere.

Deosebirile intre miscarile politice ale secolului al XIX-lea si cele ale secolului al XX-lea sunt profunde datorita ,,barierei” existente intre ceea ce apartine trecutului si ceea ce particularizeaza prezentul secolului XX.

Toate ideile si miscarile politice caracteristice secolului XX pot fi mai bine intelese ca dezvoltari natural ale tendintelor conturate in secolul al XIX-lea.

Socialistii afirmau ca singurul limbaj inteligibil oamenilor este cel care priveste necesitatile, interesele si idealurile de care sunt constienti.

Secolul al XX-lea aduce cu el, pentru prima data in istorie , ideea ca cea mai eficienta metoda de a raspunde intrebarilor si de a rezolva problemele este efortul de a le face sa dispara. Astfel persoana care se confrunta cu numeroase probleme va suferi ,,un tratament” in urma careia problemele vor disparea din constiinta lui. Se urmareste de fapt modificarea viziunii care a facut posibila aparitia problemei.

Aceasta politica de diminuare a problemelor creeaza o viata in iluzie.

II. ,, Necesitatea istorica”

In istorie ca si in alte domenii in procesul cunoasterii se foloseste metoda avansarii de la cunoscut la necunoscut.

Istoria are un rol important in analiza activitatii oamenilor. Se analizeaza cum a aparut o anumita situatie si cine este responsabil de producerea ei.

Exista teorii care afirma ca diferite indivizi au marcat istoria si teorii care considera ca tot ceea ce se intampla apare ca rezultat al dorintelor si obiectivelor unui numar mare de personae.

Istoricii determina cati oameni au respins sau sustinut un scop anume, cine si ce a dorit si cum au influentat faptele acestora.

In functie de directia in care evolueaza, fiecare generatie are propria sa viziune asupra trecutului si a viitorului.

Berlin este de parere ca multi dintre deterministi pun in practica rareori sau chiar niciodata ceea ce sustin.

Ideea ca toate evenimentele sunt in totalitate determinate de alte evenimente si ca oameni sunt liberi sa aleaga intre cel putin doua variante de actiune este prezentata ca o contradictie. Evenimentele trecutului trebuie analizate, descries insa nu judecate dupa criteria personale.

Pentru intelegerea unui act omenesc din istorie este necesar sa se analizeze de ce individual respectiv a fost nevoit sa actioneze intr-un anume fel si nu sa fie criticat. Analiza difera de la un ganditor la altul.

Istoricii trebuie sa determine si sa aprecieze ce anume conteaza si in ce masura.

Toate tentativele de a crea concepte si tehnici speciale specifice istoriei s-au dovedit nefolositoare. Erau fie prea schematice, fie nu raspundeau intrebarilor.

Relativismul si determinismul domina gandirea contemporana. Relativismul se bazeaza pe o interpretare eronataa experientei iar determinismul infatiseaza intregul univers ca o inchisoare.

Determinismul social este strans legat de idealurile sociologiei.

Desi libertatea individuala a avut importanta eu sociala ea este totusi o iluzie.

III. ,,Două concepte despre libertate”

Isaiah Berlin fiind conştient de faptul că o libertate fără limitări nu poate fi dezirabila ĩncearcă să traseze nişte limite ĩn care individul să-şi poată manifesta intenţiile şi să-şi poată urmării propriul scop fără a le afecta celorlalţi propria libertate.

A constrânge un om ĩnseamnă a-l ĩmpiedica să fie liber-dar liber faţă de ce anume? Aproape toţii moraliştii au făcut de-a lungul istoriei omeneşti elogiul libertăţii. I. Berlin ĩşi propune ĩn “Patru eseuri despre libertate” să reducă la examinare două dintre sutele de accepţiuni ale cuvântului libertate: libertate “negativă” şi libertate”pozitivă”.

o recenzie dupa cartea ,,patru eseuri despre libertate" de Isaiah Berlin