Opinii Privind Dezvoltarea Mecanismelor Internaționale de Securitate în Lupta Împotriva Terorismului

Previzualizare referat:

Cuprins referat:

1. Consideraţii asupra fenomenului terorist. 3
2. Conceptul de ,,terorism". 5
3. Mecanisme internaţionale de securitate în lupta împotriva terorismului.5
3.1. Organizaţia Naţiunilor Unite.5
3.1.1 Comitetul de combatere a terorismului . 6
3.1.2 Strategia globală a Organizației Națiunilor Unite de combatere a terorismului. 6
3.1.3. Task Force. 10
3.2. Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord - NATO. 11
4. Opinii privind dezvoltarea mecanismelor internaţionale de securitate în lupta împotriva terorismului. 12
5. Bibliografie.14

Extras din referat:

1. Consideraţii asupra fenomenului terorist

Terorismul este un fenomen care nu a apărut de curând, el are rădăcini în antichitate, când asasinatele erau motivate şi atunci, ca şi acum, tot din raţiuni politice (asasinatul lui Iulius Caesar). Ceea ce este nou este amploarea acţiunilor teroriste, diversificarea metodelor şi echipamentelor folosite, precum şi dimensiunile distructive fără precedent.

Terorismul secolului XXI urmăreşte crearea unui climat destabilizator prin acţiuni îndreptate împotriva siguranţei naţionale, dar şi subminarea statului democratic, de drept.Prin aceasta, terorismul este un pericol nu doar pentru statele democratice, dar este un pericol şi pentru alte forme de guvernământ, pentru că atacă statul în sine, adică funcţia sa primordială, asigurarea protecţiei şi siguranţei cetăţenilor săi.

Terorismul creează un climat destabilizator nu doar pentru statul pe teritoriul căruia acţionează, dar şi pentru întreaga comunitate internaţională, deoarece are urmări cu caracter transnaţional. Una dintre funcţiile terorismului, indiferent de perioadă, este de a provoca insecuritate şi teamă, atât prin acţiuni din afara teritoriului statului, cât şi din interiorul acestuia.

Se vorbeşte tot mai mult de un conflict al civilizaţiilor, susţinut de controversata carte a autorului american Samuel P. Hungtington ,,The Clash of Civilisations", publicată înainte de evenimentele de la 11 septembrie 2001, conform căreia: ,,atâta timp cât Islamul va rămâne Islam ( ceea ce se va întâmpla) şi Occidentul va rămâne Occident (ceea ce este mai puţin sigur) , acest conflict fundamental între două mari civilizaţii şi moduri de viaţă va continua să definească relaţiilor lor şi în viitor. Şi asta pentru că islamicii ar fi convinşi de superioritatea culturii lor şi obsedaţi de inferioritatea puterii lor" . Există o anume incompatibilitate între societatea islamică şi cea occidentală. Cele două societăţi au alte viziuni asupra valorilor culturale şi morale. Societatea islamică este tradiţionalistă, rigidă, conservatoare, închisă, săracă, adeptă a fundamentalismului religios şi refractară la progres. Dimpotrivă, societatea occidentală este deschisă, laică, democratică, liberală şi generatoare de progres.

În prezent, terorismul a evoluat, adaptându-se la noile cerinţe ale perioadei contemporane, printr-o diversificare fără precedent în istorie. Există mai multe tipuri de terorism, identificând formele activităţii sinucigaşe şi criminale ale activităţii teroriste din întreaga lume, care îşi ating scopurile propuse în numele unei cauze considerate de ei ,,sfântă" sau dintr-o dorinţă neîmplinită. După părerea experţilor în acest fenomen, există cel puţin nouă tipuri de terorism :

- terorismul naţionalist - caută să formeze un stat separat pentru propria lui grupare naţională, atrăgând adesea atenţia asupra unei lupte pentru eliberararea naţională, pe care crede că lumea a ignorat-o (exemple: IRA - Armata Republicană Irlandeză, PLO - Organizaţia de Eliberare a Palestinei, ETA - Euskadi Ta Askatasuna (în bască Pământul Basc și Libertate sau Țara Bascilor și Libertate);

- terorismul fundamentalist islamic - este cel mai periculos tip de terorism din lume, foloseşte violenţa în scopuri de natură religioasă, având adesea ca ţintă Israelul, Statele Unite ale Americii şi aliaţii săi; adepţii săi au tendinţa să provoace schimbări purificatoare (exemple: Al-Qaeda, Hamas, Al-Jihad);

- terorismul sponsorizat de stat - este promovat de acele grupări care sunt sponsorizate de statele ce promovează violenţa şi dictatura (Coreea de Nord, Iran, China, Siria, Rusia);

- terorismul de stânga - provat de grupările teroriste palestiniene PFLP - Frontul Popular de Eliberare a Palestinei, DFLP - Frontul Democratic de Eliberare a Palestinei, PFLP-GC - Frontul Popular de Eliberare a Palestinei - Comandamentul General;

- cyberterorismul - desfăşurarea unor activități perturbatoare sau amenințarea cu privire la acestea, față de calculatoare sau rețele, cu intenția de a cauza prejudicii (sociale, ideologice, religioase, politice, etc.) sau pentru a intimida o persoană în scopul realizării acestor obiective;

- narcoterorismul - este aplicat de grupările care folosesc comerţul cu droguri în scopuri teroriste;

- bioterorismul - este promovat de grupările teroriste care folosesc arme biologice de distrugere în masă pentru atingerea obiectivelor propuse;

- ad-terorismul - este reclama sau publicitatea terorismului, o formă de comunicare, făcută prin intermediul mass-media, de către terorişti, cu inteţia de persuasiune şi teroare;

- air-terorismul - acţiunile desfăşurate de grupările teroriste în aeronave, sau cu ajutorul acestora (atentate sinucigaşe, ameniţări cu luarea de ostatici la bordul aeronavelor, deturnări de aeronave).

Dacă până recent, terorismul era considerat ca o formă de conflict de intensitate scăzută, acum este considerat ca ,,o formă de război", care se poate desfăşura după principiile războiului clasic. Prin dimensiunile şi formele sale de acţiune, terorismul a devenit mult mai periculos, mai activ şi mai ameninţător pentru comunitatea internaţională. Pericolele şi ameninţările sunt atât de mari şi diversificate, încât pot schimba funadamental direcţia de evoluţie a sistemelor şi proceselor, determinând urmări grave în ceea ce priveşte relaţiile internaţionale.

Terorismul a fost considerat iniţial o infracţiune iar apoi a fost încadrat în sistemul acţiunilor politice. Având elemente politice, acum este considerat un război, un război asimetric. Este un război care se caracterizează prin: lipsa unui teatru anume; cyberspaţialitate; mare diversitate a acţiunilor;folosirea omului ca armă, ca mijloc de luptă;surprindere;lipsa comenzii unice.

Lupta împotriva terorismului necesită implicarea comunităţii internaţionale în mai multe domenii: politic, juridic, economic, diplomatic, dar şi în domeniul militar, deoarece terorismul a căpătat un caracter global, constituind o ameninţare gravă pentru securitatea şi pacea mondială. Aceată luptă este de lungă durată.

Terorismul este un fenomen caracteristic conflictului asimetric, fiind purtat de pe poziții inferioare de forță (militară, politică sau economică),

Motivaţiile principalelor grupări teroriste sunt:

- lupta pentru eliberare, emancipare și obținerea puterii politice;

- fanatismul religios;

- reacţia extremistă în domeniul politic, sau terorismul ,,justiţiar", deoarece are ca țintă și pretext răzbunarea și pedepsirea unor acțiuni considerate de teroriști nedrepte, culminând cu asasinatele politice;

- reacţia extremistă de ordin social;

- lupta pentru îndepărtarea asupririlor şi instaurarea unui alt sistem social sau religios;

- acţiuni de reacţie împotriva ocupaţiei militare;

Majoritatea grupărilor teroriste acţionează pentru următoarele scopuri:

- o recunoaştere formală de către conducători a solicitărilor;

- obţinerea unui statut special pe linie politică;

- dorinţa de a răspândi un mesaj;

- obţinerea de bani şi avantaje materiale;

- eliberarea din detenţie a altor terorişti;

- concesii guvernamentale pentru pretenţiile lor.

Sursele de finaţare a organizaţiilor teroriste sunt:

- structuri statale partizane;

- taxe de protecţie;

- jafuri şi uzurpări;

- trafic de droguri;

- falsificări;

- alte activităţi specifice crimei organizate.

Bibliografie:

1. Samuel P. Hungtington, ,,The Clash of Civilisations", New York, 1996;

2. Gabriel Dulea, Psihologia terorii şi teroarea psihologică în situaţii de criză, Editura Universităţii Naţionale de Apărare ,,Carol I",Bucureşti, 2006;

3. Lt.col. Gabriel Toma ,,Războiul împotriva terorismului", Gândirea Militară Românească nr.6/2005;

4. Legea nr. 535 din 25 noiembrie 2004 privind privind prevenirea şi combaterea terorismului;

5. http://www.nato.int/cps/en/natolive/topics_77646.htm;

6. http://www.un.org/en/terrorism/ctitf;

7. http://www.un.org/es/sc/ctc/aboutus.html;

8. http://www.un.org/es/terrorism/strategy-actionplan.shtml.

Descarcă referat

Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.

Structură de fișiere:
  • Opinii Privind Dezvoltarea Mecanismelor Internationale de Securitate in Lupta Impotriva Terorismului.doc
Alte informații:
Tipuri fișiere:
doc
Nota:
7/10 (1 voturi)
Nr fișiere:
1 fisier
Pagini (total):
14 pagini
Imagini extrase:
14 imagini
Nr cuvinte:
6 235 cuvinte
Nr caractere:
35 382 caractere
Marime:
47.25KB (arhivat)
Publicat de:
NNT 1 P.
Nivel studiu:
Facultate
Tip document:
Referat
Domeniu:
Științe Politice
Predat:
la facultate
Materie:
Științe Politice
Sus!