Multiculturalismul în Spațiul American

Abstract:

În lume trăiesc între 4.000 și 6.000 de grupuri etnice și rasiale diferite și se vorbesc un număr de 6.909 limbi pe întreg globul pământesc. Aceste cifre reflectă marea diversitate a lumii, eterogenitatea etnoculturală a fiecărei țări și faptul că națiunile sunt multiculturale. Înainte de epoca modernă identitățile ce le dominau pe celelalte erau cea de vasalitate și cea religioasă, însă acum, când ne referim la multicultural implicăm recunoașterea specificităților culturale ale comunităților și efectele acestora asupra prezentului și viitorului societății.

Cuvinte cheie: multiculturalism, identitate națională, identitate americană, imigrare.

Multiculturalismul este, de fapt, invenţie lexicală şi conceptuală canadiană, născută la mijlocul secolului XX pentru a oferi un răspuns politic nevoii (şi, mai ales, voinţei) de a prezerva diversitatea culturală a federaţiei, în cadrul căreia se vorbesc două limbi oficiale, engleza şi franceza, şi sunt recunoscute regional opt limbi ale populaţiei indigene.

Termenul multiculturalism a fost folosit pentru prima dată într-un raport din 1965 al Comisiei Canadiene pentru Bilingvism şi Biculturalism , iar după 1970 a desemnat politica federală în domeniu. Presa americană a început să vorbească despre multiculturalism la începutul anilor '70, dar abia în anii '80 termenul era larg răspândit şi cunoscut, pentru ca spre începutul anilor '90 să stârnească aprigi controverse asupra politicilor guvernamentale în materie de recunoaştere şi promovare a culturilor de grup.

Multiculturalismul este definit în mai multe moduri, însă cele mai simple definiții sunt date de către dicționarele explicative: Dicționarul Explicativ al Limbii Române definește acest concept drept coexistența a mai multor culturi diferite într-o societate, iar dicţionarele englezeşti sau franţuzeşti sau spaniole definesc multiculturalismul ca "prezenţă simultană a mai multor culturi într-o societate".

În ceea ce privește limbajului specializat (juridic-politic), termenul desemnează o intenţionalitate, ba chiar o prescripţie: "promovarea culturilor minoritare (etnice, religioase), mai ales la nivel instituţional (şcoli, comunităţi locale, naţiuni)". Ideologia multiculturalistă şi acţiunea practică în care ea se materializează vizează, de fapt, "discriminarea pozitivă" a minorităţilor pentru a le aduce la acelaşi nivel de recunoaştere şi privilegii cu majoritatea (care se presupune că nu are nevoie de ajutor) şi a asigura astfel o colecție de mentalităţi şi sisteme de valori, fără un centru opresiv şi asimilator.

1. Ideologia diversității. Provocările identității naționale americane

Multiculturalismul, înţeles ca un concept flexibil şi ideologie a diversităţii, este determinat de o multitudine de factori care implică afirmarea identităţilor de grup şi evidenţiază că acest fenomen are implicaţii politice, economice şi sociale datorită coexistenţei diverselor modalităţi de situare a omului în societate şi a felului în care entităţile culturale luptă pentru recunoaştere în cadrul Statului Naţional şi în sistemul global.

Una din cele mai importante cauze ale apariției multiculturalismului a fost globalizarea , adică circulația transfrontalieră a bunurilor, produselor, a forței de muncă și a capitalurilor, a răspândirii rapide a informației si apariția rețelelor globale de comunicare ce a condus, într-o anumită măsură la eterogenarea societăților noastre.