Stiglitz, Joseph
"Procesul globalizarii consta in esenta, in integrarea mai puternica a tarilor si a populatiilor acestora ca urmare a reducerii semnificative a costurilor de transport si comunicare si a eliminarii barierelor artificiale din calea circulatiei bunurilor, servciilor,capitalului, cunostintelor si (intr-o mai mica masura) a oamenilor intre state."
Exista numeroase definitii ale globalizarii si tot atat de numeroase sunt si aspectele care ii ilustreaza paradigma. Din punct de vedere conceptual , globalizarea reprezinta rezultatul interactiunilor valorilor economice culturale ,sociale si politice ale umanitatii la nivel universal , constituind cea mai profunda si mai complexa provocare adresata lumii contemporane .
Din punct de vedere economic si financiar, globalizarea poate fi definita drept intarirea si largirea legaturilor dintre economiile nationale pe piata globala a bunurilor, serviciilor si mai ales a capitalurilor.
Sa ne imaginam viata in afara globalizarii : fara exporturi ,fara calatorii internationale , fara migratia populatiei ,munca in strainatate sau investitii in alte tari . Nu suna bine , nu-I asa? Insa , trebuie sa ne gandim si la partea negativa a globalizarii si anume la pericolele cu character regional sau chiar planetar : catastrofele ecologice si tehnologice ,criminalitatea transnationala , terorismul international ,etc .Extinderea necontrolata a unor modele culturale adduce un prejudiciu traditiilor nationale si culturale ale popoarelor ,amenintand originalitatea lor. Globalizarea prezinta si unele pericole pentru economiile nationale ,care se vor rasfrange in special asupra tarilor in curs de dezvoltare . Acestea ar putea ramane departe de progress sau chiar in afara lui.
Joseph E. Stiglitz , laureatul premiului Nobel in 2001, trateaza aceste teme in cartea sa "Mecanismele globalizarii " .Acesta considera ca globalizarea este rezultatul unei politici constiente, bazata pe concepte economice precise, al carui bilant este ca bogatii au devenit tot mai bogati, iar saracii au ramas, in cele mai multe cazuri, tot saraci. Exceptie de la aceasta fac China si India, globalizarea neaducand bunastarea decat putinor oameni. ,,Desi procentual saracia a scazut pe glob, in valoare absoluta numarul lor a crescut".
Ideea ca bogatia s-ar prelinge de sus in jos in mod natural spre cei saraci, este dupa Stiglitz doar o inchipuire . Nu piata atrage rezultate favorabile si nici nu rezolva singura problema saraciei, ci de cele mai multe ori demonstreaza contrariul .
Numai in conceptia adeptilor comertului liber ridicarea tuturor barierelor comerciale duce la ceva bun, caci ,,mana invizibila a pietei este invizibila, deoarece ea nu exista". Este falsa si ipoteza cum ca piata asigura pe termen lung ocuparea totala a fortei de munca, deoarece ,,pe termen lung suntem cu totii morti".
De asemenea , Stiglitz explica si de ce tot mai multi sunt cei ce cred ca globalizarea foloseste pentru extinderea pe glob a modelului economic anglo-american. El explica cum sistemele economic si financiar actuale sunt structural nedrepte, caci ele fac ca ,,banii sa se scurga de jos in sus", de la saraci la cei bogati. ,,Sumele incasate de tarile bogate de la cele sarace prin ridicarea barierelor comerciale sunt de trei ori mai mari decat valoarea totala a ajutorului pentru desvoltare pe care ele il acorda".El prezinta activitatea Fondului Monetar International ,care ,,serveste in primul rand interesele tarilor industriale", ghidandu-se dupa o vorba din popor : ,,cui are, i se va mai da".
Dand numeroase exemple, el demonstreaza ca ,, in toate cazurile in care au fost aplicate retetele FMI, ele au inrautatit situatia". De exemplu , dorinta FMI-ului de a recompensa orice gen de reducere a deficitului, chiar si cel legat de taierea padurilor sau de vanzarea pe pret de nimic a bunurilor statului.
Liberalizarea pietelor de capital, ,,acest element cheie al unei politici economice fundamentaliste de piata" nu duce la o continua crestere, asa cum cred unii. ,,FMI a recunoscut de mult, dar tace, ca liberalizarea conduce la instabilitate, iar nu la crestere economica". Nu intamplator multe tari intorc acum spatele fundamentalismului pietei. ,,China si India au inteles ca, cu capitaluri care azi vin si maine pleaca, nu se pot fauri noi locuri de munca"..
Stiglitz acuza tarile industrial care tin prelegeri restului lumii despre avantajele democratiei, dar in fapt ele sustin de cele mai multe ori coruptia. Societatile petroliere sustin cu bani multi regimuri represive. Concerne ce se lauda cu ,,transferul de tehnologie", jefuiesc bogatiile subsolului tarilor sarace. ,,Acordarea de mita, folosirea de excrocherii, utilizarea de presiuni economice, sunt puse in joc pentru a pune mana pe contracte ce in mod normal le-ar reveni tarilor slab desvoltate".
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
