Lucrarea de fata are la baza explicarea si aprofundarea in esenta a temei numite mai sus. Acest eseu ne propune analiza si determinarea libertatii ca principiu si valoare a democratiei. Ideile acestei sinteze va oferi o imagine a trunchiului ideologic comun pe care il impartasesc toti cei ce cred in libertate.
Procesul progresiv de conceptualizare a libertatii cuprinde, intr-o maniera logico-istorica, un ansamblu de aspecte, vizand puterea de patrundere a gandului filozofic in complexul de relatii om : natura, natura : societate, om : societate, societate : istorie, individ : colectivitate, cultura : civilizatie etc. Libertatea este prin urmare un concept sintetic, cu referire exclusiva la fiinta umana. Intelegerea lui presupunand interiorizarea elaborarilor teoretice de tip filosofic, stiintific, politologic etc., care surprind multiplele fatete ale umanului.
Este omul in stare sa-si asume destinul sa si-l faureasca liber este el supus unei necesitati implacabile constrangatoare, distrugatoare de orice initiativa? sau dimpotriva, el poate orice, dispunand de o vointa suverana, opusa contingentului, apta sa se sustraga oricarei determinari exerioare sau interioare. De raspunsurile la aceste intrebari depinde decisiv perspectiva, in care este plasat omul si lumea sa, pesimismul sau optimismul istoric, conceperea realista sau utopica a proiectelor umane, cu toate consecintele ce decurg in planul progresului socio-uman.
Gandirea filosofica actuala confera conceptului de libertate o interpretare ampla si riguroasa, prin generalizarea datelor oferite atat de stiintele naturale, cat si de cele socio-umane, ca si prin valorificarea experientei istorice a existentei umane. Este astfel surprinsa capacitatea de necontestat a omului, ca, pe masura dezvoltarii sociale si culturale, sa se integreze intr-un proces treptat de depasire a constrangerilor, pe care le simte sau nu, asupra deciziilor, alegerilor si actiunilor creatoare, proces structurat pe dominarea umana a acestor constrangeri, pe promovarea constienta a valorilor.
Libertatea nu semnifica posibilitatea unei alegeri neconditionate, ca expresie a unei vointe inzestrata cu puteri nelimitate si arbitrare, deci posibilitatea unei optiuni dincolo de orice valoare, dincolo de orice sens al binelui si raului, al adevarului si falsului, al frumosului si uratului etc. Cum specific uman este caracterul constient al raspunsului dat, atat necesitatilor naturale, materiale, cat si celor spirituale, sensul libertatii se afla in sesizarea comportamentului activ, constient, adecvat, pe care omul il are fata de necesitate, alegerea lui fiind deliberata, dictata de constiinta si nu impusa de factori straini vointei constiente.
Abordarea filosofica a libertatii este punctul de plecare pentru alte modalitati de intelegere a acesteia.
Valorile fundamentale care stau la baza fondării Uniunii Europene, nu întâmplător se așează și la baza drepturilor fundamentale cum ar fi: egalitatea, libertatea, democrația, principiul statului de drept și repectarea drepturilor civile, civice, economice, politice ale persoanelor, respectiv al cetățenilor europeni.
Totalitatea drepturilor fundamentale de care beneficiază cetățenii europeni sunt înscrise în Cartea drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Acest document a intrat în vigoare odată cu semnarea Tratatului de la Lisabona și s-a implementat direct în toate tarile membre.
„Patru eseuri despre libertate”, Editura Humanitas, Bucureşti 1997
„Limitele libertăţii”, Editura Iaşi, 1997
Ernest Gellner, Conditiile libertatii. Societatea civila si rivalii ei, Editura Polirom, Iasi, 1998, pag. 195 – 196
Ralf Dahrendorf, Conflictul social modern. Eseu despre politica libertatii, Editura Humanitas, Bucuresti, 1996, pag. 5.
Isaiah Berlin (1909 - 1997), Patru eseuri despre libertate, Editura Humanitas, Bucuresti, pag. 70
Erich Fromm, Texte alese, Ed. politica, Bucuresti, 1983, pag. 461.
Norberto Bobbio, Liberalism şI democraţie, Nemira, Bucureşti, 1998 (1991)
Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene
Ion Mihai, Politologie, Editura Fundatiei Romane de maine, Bucuresti, 2000, pag. 60.
Asist. dr. Andrei Trandafira, Ideologia Libertatii, Scoala Natională de Studii Politice si Administrative, Bucuresti
Mises, 2000, pag. 13-14
Prof. Univ. Dr. Dana Victoria Savu, Curs Libertatile Fundamentale si Cetatenesti in Uniunea Europeana
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
