Instituțiile statului - Parlamentul și Guvernul

I. PARLAMENTUL.

1. Constituirea, structura, organizarea şi funcţionarea Parlamentului.

Parlamentul este organ reprezentativ suprem şi unica autoritate legiuitoare în Romania, conform dispoziţiilor art. 61, alin. 1.

Parlamentul este alcătuit din Camera Deputaţilor şi Senat. Reglementările referitoare la Parlamentul Romaniei sunt cuprinse în principal în Titlul III, Capitolul 1 din Constituţia Romaniei (art 61-79) precum şi în regulamentele Parlamentului: Regulamentul Camerei Deputaţilor (RCD), Regulamentul Senatului (RS), precum şi regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi ale Senatului.

Formarea Parlamentului presupune alegerea membrilor camerelor prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, potrivit legii electorale (Legea nr. 35/2008 privind alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului). Numărul deputaţilor şi al senatorilor este stabilit în raport cu populaţia ţării: un deputat corespunde unui număr de 70.000, iar un senator, unui număr de 160.000 de locuitori. Pentru a candida la alegerile parlamentare, un cetăţean roman trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

• Să aibă cetăţenia romană.

• Să aibă drept la vot.

• Să nu-i fie interzisă asocierea în partide politice.

• Să fi împlinit, pană în ziua alegerilor inclusiv, varsta de 23 de ani pentru a fi ales în Camera Deputaţilor sau varsta de 33 de ani pentru a fi ales în Senat.

Legea electorală stabileşte un scrutin uninominal, potrivit principiului reprezentării proporţionale majoritare, nu există diferenţe între Senat şi Camera Deputaţilor în privinţa datei alegerilor, a modului de atribuire a mandatelor sau a modului de stabilire a rezultatelor alegerilor; atribuirea mandatelor se face în două etape, la nivelul circumscripţiei şi la nivel naţional; legea stabileşte un prag electoral, respectiv o excepţie de la aceasta în cazul formaţiunilor reprezentand minorităţile naţionale.

Organizarea interna a Parlamentului este stabilită prin regulament propriu. Pentru îndeplinirea atribuţiilor lor, Camerele işi organizează birouri, comisii care işi desfăşoară activitatea numai pe baza regulamentelor adoptate. Convocat de Preşedintele Romaniei, in cel mult 20 de zile de la alegeri, Parlamentul işi desfăşoară primele activităţi separat in fiecare Camera, acestea alegandu-şi birouri de varstă, şi 4 secretari, stabilţi din randul celor mai tineri deputaţi, respectiv senatori.

În vederea validării mandatelor parlamentarilor, Camerele işi aleg în prima lor sedinţă câte o comisie de validare, care trebuie să reflecte configuraţia politică rezultată din alegeri. Camerele se pronunţă printr-un singur vot asupra listei parlamentarilor propuşi pentru validare şi prin vot separat pentru fiecare deputat sau senator propus să i se invalideze mandatul.Validarea sau invalidarea mandatelor se face cu votul majoriăţii parlamentarilor prezenţi. Grupurile parlamentare se pot organiza separat pentru fiecare Cameră în parte. Ele urmăresc formarea organelor de lucru şi desfăşurarea activităţii fiecarei Camere, fiind constituite din cel puţin 7 senatori sau 10 deputaţi, care au fost aleşi pe listele aceluiaşi partid. In general, grupurile parlamentare au urmatoarele competenţe:

• fac propuneri pentru constituirea comisiilor de validare,

• propun cate un candidat pentru funcţia de Preşedinte al Camerei Deputaţilor şi cea de Preşedinte al Senatului,

• fac propuneri pentru candidaţii membrilor birourilor celor doua Camere,

• îşi dau acordul la desemnarea membrilor comisiilor parlamentare,

• participă la alcătuirea comisiilor de mediere,

• prezintă propuneri pentru stabilirea ordinii de zi,

• prezintă amendamente,

• pot cere preşedintelui Camerei verificarea cvorumului,

• pot adresa interpelări.

Birourile permanente se alcătuiesc potrivit configuraţiei politice a camerei Deputaţilor şi a Senatului şi ele cuprind pe preşedintele Camerei, patru vicepeşedinti, patru secretari şi patru respectiv doi chestori. Pentru alegerea preşedintelui este necesar, in primul scrutin, votul majoriăţii parlamentarilor, iar dacă această cerinta nu s-a realizat, se organizează cel de-al 2-lea tur de scrutin, la care participă in Senat primii 2 candidaţi care au obţinut cel mai mare numar de voturi exprimate, iar in Camera Deputaţilor, dacă nici un candidat nu a intrunit, după 2 tururi, votul majoriăţii deputaţilor, se organizeaă noi tururi de scrutin, in urma cărora va fi desemnat preşedinte candidatul care a obţinut majoritatea voturilor deputaţilor prezenţi.

Preşedintele Camerei are următoarele atribuţii:

• convoaca Senatul sau, după caz, Camera Deputaţilor in sesiuni ordinare şi extraordinare,

• conduce lucrările Camerei şi ale Biroului permanent,

• asigură ordinea in timpul dezbaterilor şi respectarea regulamentului,

• anunţă rezultatul votării şi hotărarile adoptate,

• asigura legatura cu cealaltă Camera, Preşedintele Romaniei, Guvernul, Curtea Constituţională şi Curtea Supremă de Justitie,

• îndeplineşte şi alte sarcini prevăzute de regulament sau date de Cameră.

Vicepreşedinţii sunt aleşi de grupurile parlamentare prin vot secret cu majoritatea voturilor senatorilor. Aceştia îndeplinesc in ordinea stabilită de Biroul Permanent, atribuţii ale preşedintelui, la solicitarea sau in absenţa acestuia.

Universitatea Alexandru Ioan Cuza

Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor

Specializarea Administraţie Publică