Democrația

“Democraţia este un sistem de autodeterminare. Este dreptul de a face alegerea greşită”.

John Patrick

Conform Dicţionarului explicativ al limbii române, termenul “democraţie” (gr. demos „popor“ şi kratos „putere“) , reprezintă o formă de guvernămînt organizată pe temeiul principiului potrivit căruia puterea aparţine poporului. Democraţia are un caracter de clasă şi nu este altceva decît o formă politică a dictaturii claselor dominante. Oamenii trebuie să trăiască în libertate. De aceea statul democratic garantează şi promovează libertăţile personale, în limite stabilite de lege. Cetăţenii trebuie să aibă dreptul la conduite şi opinii proprii şi totodată, să se bucure de securitatea personală, a domiciliului şi a bunurilor pe care le posedă. Ei trebuie să îşi poată exercita libertatea de a se exprima, precum şi dreptul de a-şi alege conducătorii şi de a decide în probleme de interes public. Esenţa democraţiei o constituie participarea cetăţenilor la viaţa publică.

Democraţia presupune egalitatea în drepturi a cetăţenilor, a oportunităţilor pe care societatea le oferă, egalitatea în faţa legii. O societate dreaptă asigură membrilor ei şanse egale de reuşită în viaţă, fără privilegii şi fără discriminări. Egalitatea nu înseamnă uniformitate. Oamenii se deosebesc între ei prin capacităţi, educaţie, preferinţe sau priceperi. Diversitatea trebuie acceptată şi respectată, pentru că este un factor important al dezvoltării societăţii şi culturii. Pentru ca democraţia să poată funcţiona, membrii societăţii trebuie să deţină o cultură politică specifică. În absenţa acesteia, democraţia nu poate supravieţui, instituţiile democratice nefiind suficiente.

Printre avantajele democraţiei se numără următoarele elemente: participarea efectivă a populaţiei la procesul de luare a deciziilor; prezenţa unor elite care guvernează societatea cu sprijinul acesteia, guvernare ce presupune responsabilitate şi limite; prezenţa mai multor forţe politice legal recunoscute care luptă pentru acapararea puterii politice; structurarea unei ideologii bine definite; organizarea instituţiilor statului pe principiul separaţiei puterilor în stat şi structurarea relaţiilor dintre acestea; existenţa unor principii care stau la baza democratizării, cum ar fi principiul descentralizării, principiul separaţiei puterilor în stat sau principiul autonomiei locale; specificarea exhaustivă a unor drepturi şi libertăţi fundamentale; economie de piaţă unde liberul schimb duce la o dezvoltare economică.

Dezavantajele regimului democratic sunt în esenţă urmatoarele: existenţa unui aparat birocratic puternic prin distribuţia de posturi publice în scopul recrutării sau fidelizării clientelei politice; extinderea corupţiei şi necesitatea ocultării ei ce impinge sistemul comunicării politice către disimulare, către minciună.

Statul democratic are rolul de a permite dezvoltarea libertăţilor personale, cărora le trasează nişte limite legale de manifestare şi nu le prescrie ca o reţetă modul de folosire. Ceea ce regimurile autoritare numesc "clişeu liberal" nu e decât imaginea societăţii normale, legătura normală dintre stat şi societate, chiar şi atunci când acest stat nu este unul democratic, adică atunci când puterea politică nu este aleasă liber. Regimurile autoritare se liberalizează mult mai rapid decât un regim totalitar. În plus, guvernele din regimurile autoritare pot fi înlaturate mult mai uşor şi mai des decât cele din sistemele totalitare.

Prăbuşirea regimurilor democratice este asociată de o criză de performanţă a acestora. Regimul nu mai reuşeşte să rezolve o problemă sau o serie de probleme majore demonstrând astfel pierderea eficacităţii, şi în final pierderea legitimităţii regimului. Destrămarea unui regim democratic poate fi determinată şi de trecutul politic al ţării respective şi de cultura sa politică. Dacă există o cultură civică puternică, regimul democratic se poate menţine. La eşecul democraţiei se mai poate ajunge şi dacă elitele conducătoare nu reuşesc să se adapteze la schimbarea condiţiilor sau când este erodată abilitatea lor de a-şi pune în aplicare deciziile.