Apariția și Evoluția Sistemului de Partide în Republica Moldova

- reformare a sistemului politic

- “Mişcarea Democratică”

- Frontul Popular din Moldova

- „Legea privind partidele şi alte organizaţii social-politice”

- Codul Electoral

- Alegerile parlamentare (anticipate) din 25 februarie 2001

- Scrutinul din 6 martie 2005

Ca şi în celelalte foste republici sovietice , constituirea sistemului partidal în Republica Moldova a fost o consecinţă a politicii de restructurare iniţiată de Mihail Gorbaciov în martie 1985 . Liberalizarea vieţii politice din U.R.S.S. şi posibilitatea de exprimare liberă a declanşat în R.S.S.M. , la sfîrşitul anilor 80 ai secolului XX , o veritabilă revoluţie National-democratică şi anti-imperială , soldîndu-se cu dispariţia regimului totalitar comunist şi a statului sovietic moldovenesc – marionetă , creat prin ocupaţia sovietică a Basarabiei de la 28 iunie 1940 , şi proclamarea , la 27 august 1991 , a independenţei Republicii Moldova .

Curentul de reformare a sistemului politic , declanşat de Mihail Gorbaciov cu scopul de a crea o imagine mai democratică a partidului unic de a-i asigura , în aşa mod , supravieţuirea , a cuprins şi RSS Moldovenească. În timp ce la nivelul aparatului de partid exista o rezistenţă faţă de procesul de restructurare şi de transformări democratice , în unele segmente ale societăţii civile au început să apară mişcări , asociaţii şi organizaţii cu iniţiative de democratizare a ţării . La 3 iunie 1988 s-a constituit “Mişcarea Democratică pentru Susţinerea Restructurării” care a adoptat un Proiect de Program , în care se sublinia : “Mişcarea Democratică este o uniune social-politică benevolă a cetăţenilor , apărută în urma activităţii maselor în vederea realizării liniei partidului spre restructrare . Principiile ei de bază sunt democraţia şi umanismul , publicitatea şi legalitatea , controlul din partea obştimii a realizării voinţei poporului de către organele sovietice şi de stat . Mişcarea Democratică este o garanţie socială a apărării unui stat bazat pe drept care ar permite obştimii să devină o forţă politică reală” . A urmat apoi Adresarea activului organizatoric al Mişcării Democratice către Sovietul Miniştrilor al URSS în care se sublinia că activul organizatoric al “Mişcării Democratice pentru Susţinerea Restructurării” s-a adresat comitetului executiv al raionului Frunze din Chişinău şi comitetului executiv orăşenesc Chişinău de deputaţi ai poporului cu rugămintea de a permite organizarea unui miting în oraşul Chişinău , însă cererea a fost respinsă dintr-o serie de motive . De aceea , activul organizatoric al Mişcării Democratice : “ se adresează Sovietului Miniştrilor al URSS sperînd ca pe această cale să i se acorde dreptul de a organiza mitinguri şi de a realiza libertăţile constituţionale “ .

La etapa incipientă de activitate , “Mişcarea Democratică pentru Susţinerea Restructurării “ a debutat cu cererea de a proclama limba română limbă de stat şi de a reveni la grafia latină . Au urmat un şir de mitinguri , demonstraţii, campanii anevoioase întru realizarea acestui deziderat. La mitingurile organizate de Mişcarea Democratică şi Cenaclul muzical –literar “Alexe Mateevici” se cerea demisia unor demnitari din nomenclatura de stat şi de partid , iar intelectualitatea din republică înainta şi alte revendicări . Apar mai multe organizaţii obşteşti , formaţiuni politice . Iniţial , aceste formaţiuni se numeau “organizaţii neformale”, “formaţiuni obşteşti” , “uniuni” , “mişcări obşteşti” etc. La 20 mai 1989 a avut loc congresul de costituire a Frontului Popular din Moldova , acesta fiind un succesor al “Mişcării Democratice pentru Susţinerea Restructurării”. La noua organizaţie social-politică au aderat , păstrîndu-şi statutul de formaţiuni indipendente : Cenaclul „A. Mateevici” , Liga democratică a studenţilor din Moldova , Mişcarea ecologistă „Acţiunea Verde” (AVE) , Societatea istoricilor din Moldova , Societatea culturală “Moldova” din Moscova . Frontul Popular a fost prima formaţiune de opoziţie apărută pe scena politică a Moldovei , de orientare democratică şi proromână , care a desfăşurat o amplă activitate în vederea oficializării limbii române şi revenirii ei la alfabetul latin .

O altă formaţiune politică apărută în republică a fost “Mişcarea pentru egalitate în drepturi “Unitate-Edinstvo”, numită iniţial “Interfront”. Congresul de costituire a Mişcării a avut loc pe data de 8 iulie 1989 , la care au participat 467 delegaţi . La baza Mişcării s-a aflat un nucleu de iniţiativă reunind cercetători de la Institutul de Istorie al Academiei de Ştiinţe a RSSM , preponderent reprezentanţi ai unor minorităţi etnice. Această grupare a decis să apere „conştiinţa de sine naţională moldovenească”, etnonimul „moldoveni” şi glotonimul „limba moldovenească”, opunîndu-se încercărilor de diminuare a statutului limbii ruse.

Aşa evenimente de mare importanţă în viaţa naţiunii ca revenirea la rădăcinile etnice şi la grafia latină , renaşterea spiritului naţional derulau pe fondul destrămării sistemului sovietic, generînd tensiuni într-o societate divizată brusc în băştinaşi şi vorbitori de limbă rusă. Fapt ce a constituit premisa apariţiei „Interfrontului”, creat în scopul apărării intereselor unor minorităţi etnice din RSSM .