Valea-Mare, tradiție și sport cu bani puțini

Ce poţi să faci cu bani puţini? Tradiţie, sport şi comunitate în comuna Runcu, satul Valea-Mare

1. Definiţia comunităţii

O definiţie extrem de generală a conceptului de comunitate este aceasta: comunitatea este acel grup de oameni care împărtăşesc un lucru în comun.

Prin comunitate se inţelege o entitate social-umană, ai cărei membrii sunt legaţi împreună prin locuirea aceluiaşi teritoriu şi prin relaţii sociale constante, consolidate în timp. Comunitatea conţine, într-o măsură mai restrânsă, toate activităţile proprii unui sistem social ( economie, morală, religie, sport, tradiţii). Comunitatea se întemeiază pe datini, pe trări comune şi are la bază asemănarea membrilor, pe împărtăşirea aceloraşi sentimente şi valori.

2. Caracteristicile unei comunităţi

Comunitatea reprezintă un tip particular de sistem social care se distinge după următoarele caracteristici:

1. oamenii implicaţi în sistem au roluri bine definite, recunosc relaţiile dintre ei şi ariile de preocupări comune cu alţi membri;

2. sistemul are longevitate, continuitate şi viitor;

3. în practică membrii depind considerabil de cooperarea voluntară şi folosesc un minimum de măsuri de sancţiune şi coerciţie;

4. este multifuncţional; se aşteaptă ca sistemul să producă o mulţime de lucruri pertinente mai multor dimensiuni ale interacţiunii;

5. sistemul este complex, dinamic şi suficient de mare să aibă instrumente de relaţionare;

6. de obicei, conţine elemente geografice care-l caracterizează şi delimitează.

O comunitate viabilă, este una în care locuitorii colaborează pentru a influenţa diferitele aspecte ale vieţii sociale locale, în care îşi stabilesc împreună scopurile vieţii colective şi reuşesc să întreprindă diverse acţiuni pentru a realiza aceste scopuri. Pentru aceasta, o comunitate trebuie să fie capabilă de următoarele:

- să stabilească mecanisme pentru a defini şi consolida rolurile şi responsabilităţile, în ceea ce priveşte, de exemplu securitatea persoanelor, identificarea străinilor, comportamentul copiilor, întreţinerea proprietăţilor comune;

-să creeze şi să consolideze organizaţii locale formale şi informale care să asigure comunicarea, identificarea liderilor, capacitatea de a defini şi concretiza interesele locuitorilor în raport cu cei care trăiesc în afara cartierului;

- să contribuie la luarea deciziilor care o privesc;

- să menţină relaţiile cu deţinătorii resurselor;

-să influenţeze prin campanii de presă, advocacy, reprezentare deciziile politicile ce pot afecta comunitatea;

- să stabilească mecanismele formale şi informale prin care se crează schimburi între grupurile având interese şi nevoi contradictorii.

3. Scopul dezvoltării comunităţii

Scopurile dezvoltării comunităţii constau în:

- îmbunătăţirea calităţii vieţii

- intensificarea şi funcţionarea reţelelor sociale

- dezvoltarea economică şi socială

O relaţie socială este comunală când este bazată pe un sentiment subiectiv al părţilor că îşi aparţin, că sunt implicate în existenţa celuilalt. Acţiunea comunală este motivată de solidaritate, de sentimentul apartenenţei, de similaritatea scopurilor. Datorită acestui sentiment al apartenenţei, membrii unei relaţii comunale sunt dispuşi chiar în anumite contexte să-şi rişte viaţa sau să facă alte sacrificii pentru ceilalţi.

O relaţie socială este asociativă când se bazează pe o ajustare raţională a intereselor între cele două părţi, sau dacă decurge din calcul raţional mai degrabă decât din identificare emoţională. Este o relaţie în care oamenii pot face lucruri diferite, dar colaborând, şi sunt motivaţi să coopereze pentru că această cooperare le serveşte scopurile personale. Altă dihotomie este între relaţiile sociale închise şi deschise. O relaţie socială comunală sau asociativă este deschisă, când participarea nu e negată nimănui, oricine poate deveni participant la acea relaţie. O relaţie socială este considerată închisă pentru cei din afară când participarea anumitor persoane este exclusă, limitată sau supusă unor condiţii.

4. Funcţiile comunităţii

a. Functia de socializare: comunitatea reprezinta arena în care individul interiorizează; valorile si normele existente, principalii agenti ai socializarii find: familia, scoala, vecinatatea, biserica. b.Functia de control social: comunitatea îsi exercita functia de control social prin organisme formale- politia- sau prin cele informale- familia, grupul de prietenii c. Functia de suport mutual: la nivelul fiecarei comunitati trebuie sa existe organisme care pot oferi sprijin persoanelor aflate în dificulatate.

5. Participarea cetăţenilor la dezvoltarea comunităţii

Dezvoltarea trebuie sa fie un proces echitabil in punct de vedere social, vizibil din punct de vedere economic si nevatamator pentru mediul inconjurator. Durabilitatea trebuie sa fie scopul oricarui efort de dezvoltare care are ca tel imbumatatirea calitatii oamenilor. Multe proiecte promitatoare s-au pierdut de indata ce s-a retras sustinerea donatorilor sau a incetat functionarea organizatiior de interventie. Aceste proiecte s-au prabusit deoarece nu s-a acordat importanta dezvoltarii capacitatii oamenilor si organizarii lor. Iar durabilitatea nu poate fi realizata fara participarea oamenilor.

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ A BANATULUI TIMIŞOARA

FACULTATEA DE MANAGEMENT AGRICOL