Urbanizarea

În sine urbanizarea este un proces cu rădăcini adânci în istoria umanităţii, forjat de nenumărate condiţii dependente atât de geografia locului, cât, mai ales, de acţiunea omului funcţie de mijloacele acestuia, de organizarea socială şi instituţională, de obiceiuri şi mentalităţi, de aspiraţii şi orizont cultural, de libertate şi civism şi toate celelalte dintr-un convoi imens de condiţionări

O zonă urbană este definită ca un areal unde nu au loc activităţi legate de agricultură şi unde predomină activităţile legate de industrie, comerţ, servicii şi unde locuiesc muncitorii acestora.De asemenea, oraşul mai are şi un statut legal oferit de guvernul unei naţiuni sau al unei provincii şi este asociat cu forme specifice administrative, cum sunt capitalele, centrele administrativ teritoriale, centre culturale, etc.

Urbanizarea este un proces asociat cu industrializarea, modernizarea şi dezvoltarea societăţii umane, realitatea dovedind că statele puternice ale lumii au şi cel mai mare număr de cetăţeni care locuiesc la oraşe, precum şi cele mai dezvoltate ca întindere şi nivel de populare.

Cauzele care au influentat lumea urbană contemporană sunt:

-creşterea în mărime şi număr precum şi dezvoltarea aşezărilor umane,astfel încât în prezent există doar câteva regiuni lipsite de locuri şi populaţii urbane;

-creşterea proporţiei a populaţie care trăieşte în localităţile urbane;

-transformarea societăţii în sensul că o mare proporţie a populaţiei lumii locuieşte în oraşe şi urmează stiluri de viaţă care au origini şi caractere foarte puternice şi înrădăcinate.

De asemenea următorii factori (cauze) au avut un rol important în procesul de urbanizare:

-factorii fizionomici:

- echiparea edilitară;

- alimentarea cu apă;

- organizarea reţelei stradale;

- dotări tehnice, social-culturale,sanitare;

- transportul urban;

- influenţa asupra mediului;

-factori economici:

- structura ramurilor de activitate;

- implicarea în producţia industrială;

- activităţi terţiare;

- producţia agricolă;

-factori sociali:

- mărimea demografică;

- creşterea numerică a populaţiei

- mobilitatea teritorială a populaţiei;

- structura socio-profesională;

-factori naturali:

- sursele de apă;

- clima;

- posibilităţi de evacuare a rezidurilor menajere şi industriale;

- resurse naturale;

- potenţial turistic.

Lumea urbană este, totuşi, departe de a fi uniformă. Dezvoltarea urbană schimbă organizarea spaţială a economiei şi societăţii, dar în diferite ritmuri, în locuri diferite şi cu rezultate diferite. Există variaţii mari privind numărul şi populaţia care locuieşte în zone urbane, mărimea şi rolul oraşelor şi spaţiul în care oamenii trăiesc stiluri de viaţă urbane.

Luând în considerare definiţiile naţionale ale urbanizării pe întreaga lume, populaţia urbană a crescut de la 29,3% în 1950 la 36,6 în 1970, pentru a atinge 45,2% în 1995; a ajuns la 50% în anul 2005 şi va ajunge probabil la 61,1% în 2025 cu importante deosebiri între cele trei lumi (dezvoltată, slab dezvoltată şi cea mai slab dezvoltată).