Trăsăturile deciziei administrative

1. Administraţia publică

Administraţia publică reprezintă un sistem care functionează dupa o serie de principii “dupa propria sa ordine”, dar care este influentată şi de anumite evoluţii din societatea în care este integrată. Calitatea particulară care defineşte acest sistem constă in faptul că deciziile sunt produse în funcţie de particularitaţile stabilite de autoritaţile publice şi nu de forţele impersonale ale pieţei.

Activitatea administraţiei publice, indiferent de nivelul său, de domeniile sale, de autoritaţile ori de funcţiile publice în care se exprimă, se realizează “pe baza intenţiei şi a deciziei umane” de a efectua această activitate.

1.1. Decizia administrativă

Deciziile reprezintă o componentă de bază a activitaţii zilnice a managerilor din zilele noastre, atat în domeniul public, cat şi în cel privat. Decizia constituie forma sintetică a actului de conducere. Orice decizie, presupune o selecţie conştientă din mai multe variante de acţiune şi în acelaşi timp, o orientare către unul sau mai multe scopuri.

În general, în literatura de specialitate, decizia este definită ca un act esenţial al conducerii pentru rezolvarea unei probleme date, care se infăptuieşte prin alegerea conştientă, din mai multe variante de acţiune posibile, a aceleia ce permite utilizarea raţională a resurselor umane, materiale, financiare şi informaţionale în vederea realizării scopului propus, cu cea mai ridicată eficienţă economico-socială.

Decizia administrativă, este o manifestare de voinţă a persoanelor sau organelor administraţiei, premergătoare acţiunilor de întreprins şi prin care acestea optează pentru o soluţie, în vederea atingerii unui scop, obiectiv sau realizării unei finalităţi.

Decizia administrativă, reprezintă procesul raţional de alegere a unei variante decizionale, din mai multe posibile, în vederea realizării unui obiectiv al administraţiei publice.

Decizia administrativă, mai poate fi definită şi ca o manifestare de voinţă a unui grup al administraţiei publice prin care acesta optează pentru o soluţie, care să permită înfăptuirea unui obiectiv. Conceptele prezentate, relevă faptul că o decizie trebuie să cuprindă cel puţin patru elemente esenţiale:

a) factorii cu impact asupra alegerii unei anumite soluţii;

b) selecţia uneia din cel putin două variante de acţiune;

c) existenţa unuia sau mai multor obiective de realizat;

d) prezenţa unuia sau mai multor decidenţi.

Pentru ca decizia administrativă să asigure realizarea cu maximum de eficienţă a scopului propus, este necesar să răspundă unor cerinţe, dintre care cele mai importante pot fi considerate:

- Să fie fundamentată ştiinţific, juridic si social

Fundamentarea stiintifică a deciziei asigură inlăturarea practicismului, rutinei, întamplării, improvizaţiei, subiectivismului şi constituie momentul esenţial al acesteia. Procesul complex de fundamentare a deciziilor constă în prelucrarea informaţiilor în scopul furnizării decidentului a elementelor necesare luării hotărarii.

De asemenea, se impune ca orice hotarare să fie luata in conformitate cu cerinţele generale ale cetaţenilor, ale legislaţiei în vigoare şi sa fie create toate condiţiile în vederea transpunerii in practică.