Surse de Energie

Problema energiei a fost, este şi va fi problema centrală a omenirii. Una din cele mai mari provocări ai secolului XXI constă în asigurarea accesului fiecărui cetăţean al planetei Pământ la energie curată (nonpoluantă), durabilă şi la un cost rezonabil. Producerea (conversia) energiei din surse fosile provoacă poluarea mediului şi schimbarea climei.

Pe parcurs de milenii omenirea a folosit pentru satisfacerea necesităţilor sale doar energie regenerabilă. Începând cu secolul XIX se creează noi sisteme energetice bazate pe avantajele incontestabile ale surselor fosile: concentrare ridicată, posibilitate de stocare, pot fi transportate la distanţe mari şi convertite în alte tipuri de energie - termică, mecanică, electrică. Pe parcursul a circa 200 ani omenirea a creat un complex energetic grandios şi greu de imaginat, care asigură serviciile fundamental: iluminatul, încălzirea, refrigerarea, transport, procesele tehnologice, etc.

Energia regenerabilă se referă la forme de energie produse prin transferul energetic al energiei rezultate din procese naturale regenerabile. Astfel, energia luminii solare, a vânturilor, a apelor curgătoare, a proceselor biologice şi a căldurii geotermale pot fi captate de către oameni utilizând diferite procedee. Sursele de energie ne-reînnoibile includ energia nucleară precum şi energia generată prin arderea combustibililor fosili, aşa cum ar fi ţiţeiul, cărbunele şi gazele naturale.

Aceste resurse sunt, în chip evident, limitate la existenţa zăcămintelor respective şi sunt considerate în general (a se vedea teoria academicianului român Ludovic Mrazec de formare anorganică a ţiţeiului şi a gazelor naturale) ne-regenerabile. Dintre sursele regenerabile de energie fac parte:

energia eoliană

energia solară

energia apei

-energia hidraulică

-energia mareelor energia geotermică

energie derivata din biomasa: biodiesel, bioetanol, biogaz

Cele mai răspândite şi uzuale forme de energie sunt: chimică, termică, electrică, electromagnetică şi nucleară. Energia chimică este înmagazinată în legăturile atomice care formează moleculele. Când diferite elemente chimice reacţionează între ele aceste legături se rup sau se modifică, adesea generând energie în formă de căldură. La nivel micro, energia surselor fosile de energie (cărbune, petrol, gaze naturale, lemne, etc.) poate fi considerată ca energie potenţial a legăturilor atomice, care la arderea combustibilului se rup, se modifică şi se degajă energie.

Energia termică este suma energiei cinetice şi potenţiale ale tuturor atomilor şi moleculelor în mişcare şi care formează un corp solid, lichid sau gazos. Cu cât viteza de mişcare a atomilor şi moleculelor este mai mare cu atât temperatura corpului va fi mai mare.

Energia electrică este un flux de particule încărcate cu sarcina electrică.

Mişcarea particulelor este produsă de forţa câmpului electric cauzată de diferenţa de potenţial. Odată ce purtătorii de sarcina electrică se mişcă, înseamnă, că ei posedă energie cinetică. La nivel micro, energia electrică este o formă a energie i cinetice.

Energia electromagnetică este transmisă prin intermediul undelor cu

diferite lungimi. Un exemplu semnificativ de energie electromagnetică este energia solară, care prezintă un spectru de unde electromagnetice de diferite lungimi, cu ajutorul cărora energia soarelui prin spaţiu ajunge la suprafaţa pământului. Dar unda electromagnetică, în acelaşi timp, are proprietăţi de particulă, care se mişcă cu viteza luminii, deci energia electromagnetică este energie cinetică.

Energia nucleară este energia obţinută în urma reacţiei de fisiune a

nucleului atomic (uranium-235 sau plutonium-239). Fisiune înseamnă a scinda, a diviza nucleul atomic in mai multe fragmente. Diferenţa de masă a nucleului iniţial şi a sumei maselor fragmentelor se transformă în energie cinetică a acestora, care, la rândul său, în reactorul nuclear se transformă în energie termică.

Energia primară constituie toată energia conţinută în sursa or iginală.

Principalele surse originale sunt combustibilii fosili (cărbunele, petrolul şi gazele naturale), biocombustibili, la care se adaugă energia hidraulică şi geotermală şi alte surse regenerabile de energie (solară, eoliană şi energia nucleară).

Fig. 1 Energia primară, livrată şi utilă: cazul energiei regenerabile

Utilizarea combustibililor fosili a condus la apariţia a mai multor consecinţe negative: poluarea bazinelor aerian şi acvatic, ploi acide, degradarea solului, secarea resurselor naturale şi la pericolul poluării radioactive.

Academia de Studii Economice din Bucureşti

Facultatea de Administraţie şi Management Public