Sistemul Administrativ din Italia

Particularități ale sistemului administrative din Italia

Conform Constitutiei intrate în vigoare la 01.01.1948, Italia este o republic parlamentară. Italia este împărţită în 20 de regiuni care se bucură de o largă autonomie. Fiecare regiune are o adunare legislativă, Consiliul Regional, ales prin vot direct pentru un mandat de 5 ani, şi un organ al puterii executive – giunata regională. La nivel naţional, puterea legislativă este exercitată de un parlament bicameral, format din Senat (315 membri aleşi pentru un mandat de 5 ani şi 10senatori de drept) şi Camera Deputaţilor (630 membri, aleşi prin vot direct, pentruun mandat de 5 ani).

Puterea executivă este exercitată de Consiliul de Miniştri, condus de un primministru.

Preşedintele numeşte primul ministru şi la recomandarea acestuia, pe ceilalţi miniştri.

Şeful statului, preşedintele, este ales pentru un mandat de 7 ani de un colegiu electoral alcătuit din cele două camere ale Parlamentului şi 58 de reprezentanţi ai regiunilor.

Italia este o republică parlamentară, constituită ca un stat independent, organizat după modelul francez cu o importantă delegare de autoritate la nivelurile inferioare ale structurii administrative, respectiv cel regional, al provinciilor şi municipalităţilor.

Constituţia italiană stabileşte că există o separare a autorităţii între executiv şi juridic. Executivul este responsabil pentru implementarea legilor în timp ce autoritatea juridică este responsabilă pentru a urmări dacă aceste legi sunt aplicate corect atât în ce priveşte cetăţenii cât şi între aceştia şi administraţia publică.

Structura curţilor:În Italia există două tipuri de curţi:Ordinare, civile şi penale Administrative

Fiecare are cel puţin două niveluri de judecată. O sentinţă pronunţată la primul nivel poate fi anulată de autorităţile juridice de pe nivelul superior. În cazul curţilor ordinare există un al treilea nivel reprezentat de Curtea de Casare care are şi dreptul de a analiza situaţiile de jurisprudenţă.

Constituţia garantează independenţa ambelor tipuri de curţi de celellalte autorităţi ale statului. Prin urmare, judecătorii nu pot fi transferaţi printr-o decizie a executivului, ei sunt recrutaţi doar prin concurs şi sunt subordonaţi numai legi.

Activitatea lor este reglementată de Consiliul Superior de Justiţie, ai cărui judecători pot fi numiţi politic.

Judecătorii Curţii Constituţionale pledează pentru Guvernul Central şi guvernele regionale. Curtea este compusă din 15 judecători, o treime din ei sunt numiţi de Preşedintele Republicii, o treime de Parlament şi o treime de membrii curţilor ordinare şi administrative. Judecătorii sunt numiţi pentru nouă ani şi nu pot fi reînnoiţi. Ei îşi aleg un Preşedinte dintre ei.

Cea mai înaltă instituţie juridică administrativă este Consiliul de Stat, al cărui Preşedinte este numit de Preşedintele Republicii. Consiliul are şi o funcţie consultativă, formulând în toate cazurile opinii şi răspunsuri la solicitările guvernului.

Altă instituţie juridică din administraţia italiană este Curtea de Conturi, responsabilă pentru exercitarea controlului "ex ante" asupra regularităţii actelor administrative şi a controlului "ex post" pentru urmărirea modului de gestionare a resurselor publice.

Autoritatea legislativă: Iniţiativa legislativă în Italia aparţine:

Guvernului,

Camerei Deputaţilor,

Senatului,

Adunărilor Regionale,

Consiliului Naţional pentru Economie şi Probleme de Muncă;

Parlamentul este bicameral, Camera Deputaţilor şi Senatul Republicii. Ambele camere au aceeaşi autoritate şi funcţii identice: fiecare lege trebuie să fie aprobată de ambele camere, ceea ce în Italia se numeşte "bicameralism perfect". Membrii ambelor camere sunt aleşi pentru cinci ani şi pot fi eliberaţi din funcţii înainte de expirarea mandatului dacă nu reuşesc să formeze majoritatea guvernului.Camera Deputaţilor îşi desfăşoară activitatea în Palazzo di Montecitorio şi este compusă din 630 deputaţi aleşi prin vot direct universal. Numărul deputaţilor este proporţional cu populaţia, iar vârsta lor trebuie să fie peste 25 de ani.

Senatul Republicii se află în Palazzo Madame, şi este format din 315 senatori aleşi plus senatorii aleşi pe viaţă( primul Preşedinte al Republicii şi cinci senatori numiţi de Preşedintele Republicii). Senatorii sunt aleşi la nivelul regiunilor şi trebuie să aibă ca vârstă mai mult de 40 ani.Desfăşurarea activităţii în cadrul Camerelor este susţinută de implicarea directă a comisiilor parlamentare diferite ca număr de la o cameră la alta. Camera Deputaţilorare 14 comisii permanente, fiecare cu aproximativ 45 de membri. Acestea sunt structurate în subcomisii şi subcomisii ad-hoc. Senatul are 12 comisii, fiecare cu câte 30 de membri structuraţi pe subcomisii, subgrupuri şi grupuri de lucru.

Comisiile Parlamentare au autoritate în a dezbate actele normative primite de la

Guvern şi de a analiza propunerile legislative formulate de către cealaltă cameră.Aceste propuneri urmează a se dezbate şi aproba în plen. Frecvent comisiile sunt împuternicite să exercite direct putere legislativă. De asemenea comisiile parlamentare sunt implicate în exercitarea funcţiei de control şi chiar derularea de investigaţii în legătură cu activitatea desfăşurată de Guvern.

Academia de Administrare Publică

de pe lângă Preşedintele Republicii Moldova

Catedra Ştiinţe Administrative