Reformă în administrația publică

Notiuni introductive

Societatea românească se află într-un amplu proces de schimbare în toate elementele sale (politic, economic, social), schimbare impusă în mare parte de noul statut de ţară membră a Uniunii Europene.

În acest context de transformare a societăţii româneşti, nu se poate face abstracţie de sistemul administraţiei publice, de necesitatea introducerii unei dimensiuni europene a administraţiei, în conformitate cu noile valori democratice. Chiar dacă nu există un acquis comunitar în domeniu, se conturează din ce în ce mai mult un „spaţiu administrativ european", spaţiu ce presupune o administraţie publică transparentă, credibilă, bazată pe management, pe eficienţă, o administraţie orientată către cetăţean.

În acest sens, administraţia publică românească trebuie să răspundă cerinţelor „spaţiului administrativ european" şi implicit cerinţelor societăţii româneşti privind servicii publice de calitate, prompte, transparente şi adaptate la necesităţile acesteia.

Pentru a realiza reforma în administraţia publică, Guvernul României aplică, prin Programul de Guvernare 2005 - 2008, o strategie naţională care are 3 obiective:

- reforma serviciilor publice de bază şi a utilităţilor publice de interes local;

- consolidarea procesului de descentralizare administrativă şi fiscală;

- întărirea capacităţii instituţionale a structurilor din administraţia publică centrală şi locală.

Un rol important în realizarea reformei administraţiei publice revine Unităţii Centrale pentru Reforma Administraţiei Publice din cadrul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, a cărei misiune constă în elaborarea şi promovarea de instrumente, mecanisme şi proceduri pentru administraţia publică centrală şi locală, astfel încât aceasta să răspundă eficient cerinţelor beneficiarilor.

1. Situatia actuala a reformei administratiei publice

In vederea realizarii atat a obiectivelor programului de guvernare prezentat in decembrie 2000 si aprobat de Parlament, cat si a obiectivelor ce rezulta pentru Romania, in calitate de tara candidata in procesul de aderare la Uniunea Europeana, in anul 2001 se impune continuarea procesului de reforma legislativa si institutionala in administratia publica, pentru a facilita si accelera procesul de adoptare a legislatiei comunitare.

In abordarea reformei in administratia publica, Guvernul a respectat si aplica urmatoarele principii:

• separarea functiilor politice de cele administrative;

• crearea si consolidarii unui corp al functionarilor publici de cariera;

• definirea clara a rolului, responsabilitatilor si relatiilor intre institutii;

• subsidiaritatea;

• autonomia decizionala, administrativa si financiara;

• transparenta actului de guvernare si administrativ;

• simplificarea procedurilor si legislatiei;

• respectul fata de cetatean, apropierea administratiei fata de acesta.

In scopul simplificarii si optimizarii procesului decizional s-a realizat o restructurare a Guvernului Romaniei. Scopurile urmarite prin reorganizarea Guvernului au vizat:

• eficientizarea actului de guvernare;

• reorientarea activitatii unor ministere si reducerea unui numar important de agentii guvernamentale;

• trecerea agentiilor guvernamentale in subordinea sau coordonarea ministerelor in vederea asigurarii unei activitati coerente si eficiente, a unor relatii functionale normale;

• infiintarea unor ministere noi, pentru a raspunde prioritatilor de relansare economica si de pregatire a aderarii Romaniei la Uniunea Europeana;

• unificarea si transformarea unor agentii guvernamentale dovedite ca ineficiente, in ministere;

• infiintarea in structura organizatorica a ministerelor a unor oficii, conduse de secretari de stat, pentru: relatia cu parlamentul, sindicatele si patronatul; integrare europeana si relatii externe; investitori straini si autohtoni;

• reducerea substantiala a numarului persoanelor cu functii de conducere din administratia publica centrala.