Vineri 13 septembrie, cu începere de la orele 16.00, în sala Delta a centrului de conferinte a Hotelului Iaki din Constanta a avut loc o campanie în vederea strângerii de fonduri pentru ajutorarea familiilor nevoiase de româno-musulmani din Dobrogea. În organizarea campaniei s-au implicat: marea stea a fotbalului românesc Gheorghe Hagi, în calitatea de gazda, oameni de afaceri, ziaristi, actori, cântareti si alte persoane. Sponsorul oficial a fost canalul turcesc de televiziune Kanal D. Pe langa acesta s-au mai numarat: Orange România,Vodafone, Romtelecom, UPC, Cosmote, RDS, Zapp, Coca Cola, Grupul Renault.
Desfasurarea acestei campanii a beneficiat si de sprijinul Ambasadei turcesti la Bucuresti si s-a derulat sub forma unei emisiuni teledon în direct, transmisa de Kanal D, având ca moderator pe cunoscutul actor Mugur Mihaescu, cu o durata de 5 ore, timp în care s-a prezentat un program artistic incluzând: recitaluri, scenete, dezbateri în direct pe diferite teme legate de influentele turcesti în România în care s-au implicat atât invitatii cât si telespectatorii.
Initiativa acestei campanii a apartinut fotbalistului Gheorghe Hagi, iar organizatorii au luat in calcul si imaginea pozitiva pe care acesta si-a câstigat-o de-a lungul carierei sale sportive în Turcia atât ca jucator cât si ca antrenor.
S-a optat pentru aceasta data din mai multe motive, principalul fiind faptul ca pe aceasta data Dobrogea musulmana intra, din 13 septembrie, în Ramazan – a noua luna a calendarului islamic, în care credinciosii vor tine post în amintirea revelatiei pe care Profetul Mahomed a primit-o de la Allah.
Ramazanul, cum îi spun musulmanii din România, sau Ramadanul – varianta pentru lumea araba , este o luna a iertarii si a milei. Pe timpul celor treizeci de zile de post, portile Paradisului sunt deschide, cele ale Iadului sunt închise, iar diavolii - încatusati.
În fiecare dimineata, înainte de rasarit, musulmanii manânca în familie, dupa care îsi fac „niet”-ul (îsi spun dorinsa de a posti în ziua respectiva). De la rasarit si pâna la apus, vor posti – se abtin de la a consuma orice mâncare, de la a bea lichide si de la orice alte placeri (ca fumatul, sexul etc).
Sunt iertati de la acest post doar cei bolnavi, femeile însarcinate, cele care alapteaza, dar si cei care calatoresc – dar cu obligatia de a recupera zilele în care n-au putut sa respecte Ramazanul.
Dupa apus, rude si prieteni se aduna, fac rugaciunea de Teravish, apoi manânca împreuna. Masa trebuie sa înceapa, potrivit Coranului, cu apa si curmale (sunt acceptate si maslinele).
Ramazanul este luna în care musulmanilor le-a fost trimis Coranul. Postul îi pregateste pe musulmani pentru „zilele rele” – razboaie, crize de apa sau hrana si îi face sa înteleaga cum se simt oamenii saraci, atunci când nu au ce mânca.
Cele treizeci de zile de post se încheie cu Seker Bayram (seker, în traducere, înseamna „dulce”) sau Ramazan Bairami – cum spun tatarii din Dobrogea.
Petrecerea tine trei zile, iar la masa sunt foarte pretuite dulciurile – malebe-ul, facut din lapte si gris, sarailiile, baclavalele, katlama (placinta dulce), sau kurabie (fursecuri).
În România traiesc peste 60.000 de musulmani - în majoritate tatari, turci si albanezi, concentrati în zona Dobrogei.
De-a lungul serii s-au mai prezentat diverse obiceiuri, traditii si datini întâlnite la turci, s-a facut o incursiune în timp dezvaluindu-se legaturile stabilite înca din cele mai vechi timpuri între poporul român si cel turc, influentele turcesti asupra limbii, culturii si civilizatiei românesti, precum si exprimarea anumitor opinii pro si contra acestora.
Istoria ne-a învatat sau poate ne-a pacalit ca de-a lungul timpului au avut loc numeroase lupte între români si turci, în urma carora voievozilor români le erau dedicate cântece de vitejie, ode, poezii prin care li se aduceau omagii pentru curajul si vitejia de care au dat dovada. Unele din aceste poezii (fragmente din „Scrisoarea a III-a” de Mihai Eminescu, „Pasa Hassan” de George Cosbuc s.a.) s-u recitat si în aceasta seara de catre actorii Emilia Popescu si Dan Bordeianu. De asemenea au fost si momente artistice savurate de catre invitatii, spectatorii si telespectatorii turci. Prin acestea s-a facut referire la o figura otomana reprezentativa a istoriei, Baiazid.
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
