Codul deontologic al magistraților

I . Introducere

Ocupand un rol esential in societate , justitia , alaturi de magistrati detin puteri si responsabilitati speciale.

Termenul “justitie” deriva din latinescul “jus” , tradus prin “drept”. In originile sale , justitia avea menirea de a echilibra nedreptatile dintr-o societate. Epicur definea justitia astfel : “ Justitia este un contract de oportunitate in care se intra pentru a preveni ca oamenii sa lezeze sau sa fie lezati”.

O forma fundamentala de organizare a oricarui stat este activitatea de justitie , rezolvand orice conflict de drept.

In Romania , autoritatea judecatoreasca este alcatuita din instantele judecatoresti , Ministerul Public si Consiliul Superior al Magistraturii , fiind reprezentate in teritoriu de catre Curtea Constitutionala , Inalta Curte de Casatie si Justitie , Consiliul Superior al Magistraturii , Directia Nationala Anticoruptie , Curtile de apel , Tribunalele , Judecatoriile , Institutul National al Magistraturii.

Deontologia este ramura a eticii , fiind stiinta care studiaza obligatiile si comortamentul celor care practica o anumita profesie , avand la baza datoria morala ,fara a se suprapune insa cu studiul filosofiei sau a teoriei generale a datoriei morale.

Intr-o abordare mai lejera , putem defini deontologia ca fiind stiinta datoriei , evocand obligatiile profesionistilor in ecercitiul profesiilor lor . Baza deontologiei o reprezinta ideea de a fi onest in relatia cu persoanele care utilizeaza serviciile prestate.

Normele Codului deontologic al magistratilor ofera indicatii precise ale comportamentului pe care judecatorii si procurorii trebuie sa-l adopte in diferite situatii.

Incalcarea acestor norme poate atrage raspunderea disciplinara.

II. Dispozitiile generale

Inca din anul 1994 , Asociatia Magistratilor din Romania a avut preocupari constante in ceea ce priveste elaborarea unui Cod deontologic al magistratilor.

Ideea de la care s-a pornit initial a fost aceea a respectarii normelor sociale si implicit a normelor care reglementeaza raspunderea disciplinara a magistratilor , menite sa sanctioneze abaterile disciplinare ale acestora.

Codul deontologic al magistratilor a fost adoptat prin Hotararea nr. 144/2005 , din 26/04/2005 de catre Plenul Consiliului Superior al Magistraturii.

Codul are ca rol formularea standardelor de conduita ale magistratului , pentru ca aceasta sa fie conforma cu onoarea si demnitatea profesiei sale.Continand dispozitii normative , a caror incalcare poate atrage raspunderea disciplinara , codul cuprinde principalele reguli de conduita ale profesiei , in relatia cu publicul si alte autoritati.

Avand un rol esential in orice societate , justitia , fundamentata pe principiile statului de drept , ofera magistratului responsabilitati si puteri aparte. In exercitarea atributelor , in raportul cu societatea , a carei incredere in puterea justitiei este esentiala , magistratii au drepturi si obligatii reglementate prin lege. Organele competente evalueaza respectarea standardelor Codului deontologic, potrivit legii si pot interveni in desfasurarea activitatii magistratilor. Incalcarea normelor atrage dupa sine raspunderea disciplinara , daca gravitatea faptei o impune.

Aplicabil tuturor magistratilor , Codul deontologic , prin Capitlolul VII , are aplicare numai magistratilor procurori.

Fiind exponentii unei profesii nobile , magistratii , prin judecatori si procurori , au menirea de a imbunatatii condiderabil imaginea justitiei ca activitate sociala.

III. Independenta justitiei

Rolul magistratilor este acela de a stabili standarde in cadrul societatii , actiunile lor atat in interorul , cat si in exteriorul instantei , impunand lipsa oricarei suspiciuni si castigarea respectului si increderii publicului.

Articolul 4 consfinteste obligativitatea magistratului de a apara justitia , nu ca pe un privilegiu , ci ca o garantie pentru societate , societate democratica organizata pe principiile suprematiei dreptului.

SCOALA NATIONALA DE STUDII POLITICE SI ADMINISTRATIVE