Adoptarea Deciziei în Administrația Publică

Decizia administrativă este o manifestare de voinţă a persoanelor sau organelor administraţiei, premergătoare acţiunilor de întreprins şi prin care acestea optează pentru o soluţie, în vederea atingerii unui scop, (obiectiv) sau realizării unei finalităţi. Ea apare numai atunci când există, în planul judecăţii umane, mai multe posibilităţi, metode sau variante adecvate, de a rezolva o problemă şi urmează să se opteze numai pentru una dintre ele, şi anume, pentru aceea care pare a fi cea mai avantajoasă.

Adoptarea deciziei constituie un drept şi o obligaţie a conducerii. Atitudinea de nehotărâre a conducerii prejudiciază activitatea subordonaţilor, atunci când o decizie este indispensabilă pentru funcţionarea lor. O conducere eficientă se poate inşela în adoptarea deciziilor sale, dat atunci când împrejurările o cer, ea decide cu orice risc şi îşi asumă această răspundere. Adoptarea deciziei este rezultatul unui proces de o complexitate deosebită, care ia în considerare: condiţiile interne şi externe, practica experimentală şi rezultatele anterioare, aşa cum este schiţat în Figura nr. 1.

Din punct de vedere procedural şi al metodelor operaţionale, pentru ca adoptarea unei decizii să fie fundamentată ştiinţific, este necesar să se respecte următoarele principii :

I. PRINCIPIUL DEFINIŢIEI

Se poate adopta o decizie eficientă, dacă problema care urmează a fi soluţionată este precis definită, stabilindu-se exact conţinutul acesteia şi ce anume trebuie rezolvat. O problemă insuficient cunoscută sau eronat determinată nu poate fi soluţionată în mod adecvat. De modul în care este stabilită problema esenţială depinde, în cea mai mare măsură, soluţia adoptată.

Fără determinarea cauzelor reale ale faptelor negative a căror combatere se urmăreşte şi fără înlăturarea aspectelor superficiale ale activităţilor, nu se poate ajunge la rezultatul dorit.

Exemplu de decizie:

DECIZIA CONSILIULUI LOCAL DE A INCHEIA CONTRACTUL CU S. C. “COMERŢUL ROMÂNESC” ÎN CE PRIVEŞTE SISTEMUL DE APĂ- CANAL- EPURARE

“Fostul operator al sistemului de apă – canal - epurare până în aprilie 2004 a pretins, printr-o adresă din luna decembrie 2005, Consiliului Local Fălticeni, în urma rezilierii contractului menţionat, suma de 62,328 miliarde de lei vechi, bani care reprezintă contravaloarea investiţiilor făcute în sistemul apă – canal – epurare (13,770 miliarde lei vechi), sumele restante preluate de la fostul operator Goscom S.A. Fălticeni, în valoare de 1,507 miliarde de lei, şi 47,050 miliarde de lei daune nerealizate reprezentând 1/3 din durata neexecutată a contractului.

În baza H.C.L. nr. 79/28.08.2001 s-a încheiat, între Consiliul Local al municipiului Fălticeni şi S.C. “Comerţul Românesc” S.R.L., câştigător al licitaţiei, contractul de concesiune a ser-viciului apă – canal – epurare, care a intrat efectiv in vigoare la data de 1.06.2002, conform actului adiţional semnat de părţi. Contractul şi-a produs efectele şi s-a derulat până pe 17 aprilie 2004, când, printr-o adresă (nr. 572), Primăria Fălticeni a solicitat concedentului rezilierea contractului pe cale amiabilă, motivat de faptul că municipiul Fălticeni a fost acceptat în programul SAMTID, în vederea reabilitării sistemului apă – canal – epurare. În aceeaşi zi, S.C. „Comerţul Românesc” şi-a dat acordul de reziliere pe cale amiabilă, dar punând unele condiţii însuşite de ambele părţi prin protocolul de predare primire din 17.04.2004 şi aprobat de Consiliul Local prin HCL 51/17.04.2004.